Pace în Fâşia Gaza? Nu dăm click aici
0
Vara trecută pe vremea asta lucram la un proiect care nu fusese încă lansat, „dădeam la perete”, cum se spune, lucram normal, dar încă fără cititori. De fiecare dată când protestele din statele arabe se înteţeau, când Ahmadinejad ameninţa şi când mişcarea „Occupy” mai avea vreo ultimă zvâcnire de viaţă prin faţa vreunui sediu de bancă, un coleg aproape că-şi punea mâinile în cap şi ofta rârâit: „O să se termine toate războaiele până lansăm noi”.
Apoi tăcea, calculând în gând miile de afişări pe care le pierdeam fără să le fi avut vreodată. O colegă cu care lucrez acum mă-ntreabă aşa, de control, o dată la fiecare câteva zile, „N-o murit Papa? Nu mai avem vreun cei mai vii şi mai curajoşi ocupanţi ai Sfântului Scaun din mulţi ani, iar atentate teroriste în SUA n-au mai fost, doar în Orientul Mijlociu, şi n-au murit trei oameni, ca la Boston, ci câte 10-12 de fiecare dată când o maşină-capcană a explodat. Dar nici alea nu prea ne interesează, că-s multe.
Luni dimineaţă, am anunţat un subiect pentru ziar: după trei ani de medieri, Israelul şi Palestina reiau din seara aceea negocierile pentru pace. N-a intrat: pagini puţine, poze multe şi mari, subiecte la zi (?!). Nu doar la noi, şi la ceilalţi se pare că-i la fel. Presa a tratat meschin subiectul şi pe hârtie, şi pe internet. Şi ce-am mai putea să-i reproşăm presei din România când „Haaretz”, unul dintre principalele ziare israeliene, a anunţat reluarea negocierilor de pace prin titlul „Fără bucurie, fără emoţii, fără detalii”. Scepticismul este ridicat, sunt foarte puţini cei care cred că din aceste negocieri va rezulta un tratat de pace. Motive să nu credem sunt multe.
Ipoteza că premierul israelian Netanyahu nu vrea de fapt pacea cu palestinienii şi a fost de acord cu reluarea discuţiilor doar pentru a evita oprobriul internaţional circula doar ca teorie până când unul dintre consilierii săi a încercat s-o dezmintă. Ceea ce a ieşit a fost „Premierul nu este defetist în ceea ce priveşte procesul”, reuşind să decimeze aşteptările celor care îndrăzneau să le aibă. Apoi, Hamasul este hotărât să distrugă Israleul şi a condamnat în mod repetat reluarea eforturilor de pace. „Suntem siguri că negocierile vor eşua, aşa cum au eşuat de fiecare dată în ultimii 20 de ani”, spune un reprezentant Hamas când vorbeşte cu jurnaliştii agenţiei de presă AP. Aşa că pacea pare un vis la fel de îndepărtat pentru Fâşia Gaza, controlată de Hamas, şi pentru Cisiordania, unde se află centrul de putere al preşedintelui palestinian Abbas.
Însă în vreme ce stăm să enumerăm teorii şi ipoteze, faptele cad în plan secund. Din 1920 încoace, în conflictul dintre arabi şi evrei din regiune au murit peste 115.600 de persoane – aproape 25.000 de israelieni şi peste 90.000 de palestinieni. Alte 103.000 de persoane au fost rănite. Dintre morţi, peste 5.600 au fost victimele atacurilor teroriste. În iarnă, tensiunile dintre cele două tabere s-au intensificat atât de tare încât în doar câteva săptămâni au fost lansate peste 650 de rachete, iar arsenalele mai puternice de ambele părţi au arătat cum milioane de civili sunt expuşi în faţa razelor mai lungi de acţiune. Comparativ, în întregul an 2010 au fost lansate 200 de rachete. Şirurile seci de cifre pot cotinua, dar pentru ce?
Bilanţul de mai sus este singurul care contează şi el este singurul care face din reluarea negocierilor de pace un moment istoric. Situaţia Fâşiei Gaza, pe care palestinienii o vor drept stat, rămâne la fel de instabilă. Nu ştim ce se va întâmpla nici în ceea ce priveşte coloniile evreieşti din Cisiordania, refugiaţii palestinieni sau oraşul Ierusalim. Dar ştim că, încă dinainte de începerea discuţiilor, s-a spus că fără implicarea directă a lui Obama nu se poate ajunge la un acord. Aşa că Obama s-a întâlnit cu participanţii chiar în prima zi de negocieri. Una este că înţelegem că, în 10 cazuri din 10, înţelegerile se fac în culise de oameni care nici măcar nu participă la discuţiile oficiale, mereu cu mize despre care aflăm peste 10 ani sau niciodată. Dar asta nu înseamnă că trebuie să respingem din start eforturile de pace.
Deocamdată, Papa n-a murit, nici călugări s-au bătut pe Muntele Athos, Bostonul îşi revine cu rapiditatea specifică americanilor, NSA ascultă telefoane şi citeşte e-mailuri, Snowden rămâne blocat într-un aeroport din Rusia, iar Kate a născut un moştenitor sănătos.
Deocamdată, s-au reluat negocierile pentru a aduce pacea în unul dintre cele mai însângerate locuri de pe Pământ.
Un palestinian în vârstă de 13 ani îşi revede fratele după ce a fost plecat într-o tabără de instruire militară organizată de Hamas. FOTO: Reuters
Se încarcă comentariile...
