Pandemia de foamete

Acesta poate să fie viitorul şoc planetar cu care ne vom confrunta dacă se va dezvolta în continuare dezastrul produs de invazia rusă în Ucraina.

Cel puţin acesta este sensul mesajelor concordante, suprapuse doar în spaţiul a câteva zile, date de specialiştii din ţările industriale dezvoltate (Grupul G7) şi din Organizaţia Mondială pentru Alimentaţie (FAO), principala sursă de expertiză a ONU. Context în care ne bucură că guvernanţii noştri transmit populaţiei că, în România, nu există nici probleme, nici perspective de probleme în acest domeniu, ca de altfel în oricare altul.

Acestea fiind spuse , să vedem totuşi ce-i agită atât de tare pe cei care transmite mesaje realmente îngrijorătoare şi care, deja, cam pe toate marile pieţe mondiale, au introdus noi tensiuni şi, în combinaţie cu intuirea exactă a consecinţelor tragediei din Ucraina, determină deja unele guverne să demareze măsuri protecţioniste pentru ocrotirea pieţelor interne şi consolidarea stocurilor de urgenţă.

Este exact tipul de perspectivă care alarmează responsabilii politici din G7 care au organizat o reuniune extraordinară cu participarea miniştrilor agriculturii, împreună cu reprezentanţi ucrainieni, din OSCE şi din Programul Alimentar Mondial. Aveţi aici comunicatul final. în care mesajul central mi se pare tocmai apelul „către toate ţările pentru menţinerea pieţelor alimentare şi agricole deschise şi de a evita orice măsuri restrictive privind exporturile...”. A urmat aproape imediat un avertisment foarte dur adresat de cei de la FAO care vorbesc acum despre ceea ce, fără umbră de ezitare, am putea identifica drept începutul viitoarei pandemii de foamete: organizaţia estimează că preţurile de pe pieţele internaţionale pentru alimente şi îngrăşăminte vor putea creşte în perioada următoare cu 8-22% faţă de nivelul de acum, considerat şi aşa extrem de ridicat, asta în cazul în care reducerea dramatică a exporturilor din Ucraina şi Rusia nu va fi compensată imediat din surse alternative.

Creşterea estimată a preţurilor - în cazul care invazia rusă din Ucraina se prelungeşte şi se extinde la întreg teritoriul ţării, va avea ca rezultat logic apariţia unei presiuni extrem de puternice pe preţuri, favorizând speculaţiile directe şi evoluţiile necontrolate pe bursele de alimente, asta în detrimentul economiilor statelor fragile sau larg dependente de importuri de alimente.

Într-un raport publicat foarte recent, experţii FAO avertizează că „în cazul unui asemenea scenariu, numărul populaţiei subnutrite pe plan mondial ar putea creşte cu 8-13 milioane de persoane în perioada 2022-2023, cu cele mai multe probleme în regiunea Asia-Pacifice, apoi din Africa sub-sahariană, estul şi nordul Africii”.

Războiul din Ucraina are şi această altă consecinţă umanitară de care uităm mult prea repede să vorbim, iar Qu Dongyu, directorul-general al FAO, arăta că expandarea dimensiunii şi intensităţii luptelor şi a distrugerilor provocate de atacurile ruse asupra zonelor militare şi civile din Ucraina poate face ca fermierii ucrainieni să nu fie în stare să înceapă lucrările agricole de primăvară. Acest lucru, în combinaţie cu măsurile restrictive dure luate de Rusia în ce priveşte exporturile de grâne pot fi condiţiile favorizante pentru startul pandemiei de foamete. În plus, spunea el, „deplasările masive de populaţie din Ucraina au redus numărul lucrătorilor din agricultură...accesarea zonelor în care există culturi agricole se va dovedi dificil”. În plus, Kievul a oprit la rândul său orice export de grâu, ovăz, mei, hrişcă, plus alte câteva alte produse agricole pentru a oferi un minimum de protecţie pentru piaţa internă şi a asigura aprovizionarea stocurilor destinate armatei.

O situaţie de criză cu efecte regionale şi mondiale uşor de estimat ştiind că Rusia, spre exemplu, este cel mai mare exportator mondial de grâu (Ucraina fiind pe locul 5). Cele două ţări sunt mari producătoare şi de orz şi porumb, aproximativ a treime din necesarul mondial. Scădeţi din consumul mondial o treime din necesar şi asta înseamnă criză majoră şi deschiderea imediată de perspective de acţiuni speculative şi creştere super-rapidă a nivelului de volatilitate al diverselor pieţe, ştiind că, după datele FAO, există cel puţin 50 de ţări care depind direct de aprovizionarea cu alimente şi produse agricole din Rusia şi Ucraina. Războiul blochează acum - şi nu se ştie pentru cât timp - porturile ucrainiene de la Marea Neagră, acolo de unde plecau exporturile către UE, China, India şi Orientul Apropiat. Sunt ţări a căror dependenţă de producţia agricolă din Ucraina şi Rusia este la nivel strategic: Kenya, spre exemplu, are un nivel de dependenţă de 34%, iar 31% din necesarul de grâu pentru Maroc provine din cele două surse, din Rusia şi Ucraina provine peste jumătate din cantitatea totală de grâu pe care ONU o achiziţionează pentru programele sale de ajutorare a zonelor aflate în criză. Reducerea masivă a exporturilor din Ucraina vulnerabilizează în mod direct şi progresiv ţări precum Egiptul, Turcia sau Bangladesh.

În ce priveşte Europa, semnalul de alarmă este lansat de ministrul francez al agriculturi, acum preşedintele Consiliului care reuneşte toţi colegii săi din UE. Spunea Julien Denormandie pentru CNews:

„Îmi este teamă că, alături de acestă situaţie de război din Ucraina, urmează să se adauge în următoarele 12-18 luni o criză alimentară mondială... Rusia şi Ucraina asigură peste 30% din importurile mondiale. În zona mediteraneeană, există foarte multe ţări care depind direct de exportul de grâu din Rusia şi Ucraina. În acest moment, zonele respective sunt afectate de o secetă teribilă. În faţa acestei opriri probabile a exporturilor de grâu din Rusia şi Ucraina, dar şi a altor categorii de cereale precum porumbul sau rapiţa... Europa trebuie să-şi asume o misiune alimentară comună. Trebuie să producă mai mult, are printre cele mai fertile terenuri agricole din lume, trebuie să aibă capacitate de a ajuta şi ţările care nu au nimic de-a face cu conflictul şi care vor avea de suportat un impact în zona asigurării capacităţii alimentare”. Să adăugăm şi avertismentul transmis de David Beasley, directorul Programului Alimentar Mondial: „gloanţele şi bombele în Ucraina vor amplifica criza alimentară mondială la niveluri niciodată atinse până acum”.

Desigur, există - şi uite ce zice guvernul condus de doctorul în ştiinţe general Ciucă - noi nu avem asemenea preocupări şi nu agităm perspective îngrijorătoare care să impresioneze cumva populaţia.

În rest, perspectivele îngrijorătoare deschid, pentru toţi ceilalţi din Europa şi din multe părţi ale lumii, o discuţie pe care o veţi vedea amplificată în zilele şi săptămânile următoare. Vine din lecţiile asimilate pe tipul precedentei pandemii, privind constituirea stocurilor de urgenţă, nu numai militare şi pentru cazuri de „urgenţe civile” ci şi pentru a putea interveni în cazul unor episoade de panică, create involuntar, din prostie sau, dimpotrivă, coordonate în cadrul unui „război cognitiv” care, prezumabil, va continua exact în această zonă delicată a „coşului zilnic”.