Papa în America de sud: coca, politică şi sărăcie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Papa si Evo Morales

Papa Franscisco (Jorge Maria Bergoglio) născut în Argentina, s-a aflat săptămâna trecută într-un mini turneu sud-american de 8 zile, el vizitând Ecuador, Bolivia şi Paraguay adică cele mai sărace ţări de pe continentul său. Această vizită a fost considerată ca parte dintr-o strategie de a relua legătura cu cei 425 de milioane de catolici din America latină (adică 40% din credincioşi).

Ecuador - mediul

În Ecuador Papa s-a aflat la Guayaquil şi Quito. Înaintea sosirii Papei în Ecuador, ţara era agitată de proteste masive împotriva Legii pentru redistribuirea bogăţiei (cunoscută drept Legea moştenirii) trimisă de urgenţă parlamentului de preşedintele de stânga, Rafael Correa. În discursurile sale, Papa a cerut o protecţie mai mare a pădurii tropicale şi a populaţiilor autohtone care locuiesc acolo. De asemenea, el a afirmat că Ecuadorul trebuie să reziste tentaţiei de a exploata resursele naturale pentru un profit rapid, o critică adresată politicilor preşedintelui Correa care a extins recent exploatarea petrolului în zona amazoniană. De altfel, enciclica Laudato si lansată de Papa Francisco în iunie atrăgea atenţia asupra schimbărilor climatice şi releva legătura între dezvoltare economică şi cei mai săraci, inclusiv din America de sud.

Bolivia – vina Bisericii catolice în colonizare

În Bolivia Papa a vizitat La Paz şi Santa Cruz. În capitala administrativă La Paz, Papa Francisco nu a stat decât 4 ore din cauza înălţimii care îi putea cauza probleme, oraşul aflându-se la 3.600/4000 de metri altitudine. Papa a băut ceai de coca pentru a rezista la altitudine. Depenalizarea consumului de coca, planta care are efecte benefice pentru circulaţia sângelui la o altitudine de peste 3.500 de metri a fost unul dintre demersurile principale ale preşedintelui bolivian Evo Morales (din 2006). În 2013 el a reuşit ca ONU să recunoască consumul legal de coca în Bolivia.

Crucifixul, secera şi ciocanul şi teologia eliberării

Aflat în La Paz, Papa Francisco a primit un cadou destul de neobişnuit din partea preşedintelui bolivian. Imaginea cu Evo care îi înmânează Papei o scultpură în formă de ciocan şi nicovală pe care este ataşat Cristos răstignit, a făcut rapid înconjurul lumii. Papa a fost foarte suprins pentru că nu-i cunoştea istoria, dar a comentat mai târziu semnificaţia acestui obiect.

În La Paz Papa l-a comemorat pe preotul iezuit Luis Espinal, ucis de dictatura militară în 1980 pentru opoziţia sa importantă. Espinal era printre altele şi sculptor, lui aparţinându-i primul obiect de acest fel, fiind un reprezentant al teologiei eliberării, căreia i-a fost rataşat şi actualul Papă dat fiind interesul său pentru săraci. În acelaşi timp, Bergoglio a fost acuzat că nu i-a salvat de la moartea adusă de dictatura argentiniană pe doi preoţi reprezentând teologia eliberării. Într-un interviu acordat la întoarcerea sa în Europa Papa a spus că îl consideră un obiect de artă de protest şi a amintit că atunci când era episcop în Buenos Aires a fost un caz silimar cu opera unuia dintre cei mai importanţi artişti contemporani, Leon Ferrari şi lucrarea sa ”Civilizaţia occidentală şi creştină” (1965) care îl vede pe Cristos răstignit pe un avion de luptă. Eu aş mai adăuga un alt exemplu celebru, cel al lui ”Cristos Guerrilero” (1969) de cubanezul Alfrédo Gonzalez Rostgaard care-l arată pe acesta cu o armă pe umăr.

Teologia eliberării latino-americană s-a răspândit după Conferinţa Episcopilor Latino-Americani de la Medellin din Columbia în 1968. Această abordare latino-americană dezvoltată în interiorul Bisericii Catolice privilegia atenţia acordată celor săraci şi nevoia de schimbare socială în favoarea lor prin crearea unor ”comunităţi de bază creştine”. În contextul Războiului Rece, adepţii acestei viziuni axată pe cei mai defavorizaţi a fost acuzată de marxism.

Papa Francisco a arătat deja deschiderea sa faţă de teologia eliberării prin mai multe gesturi. Întâi, el l-a primit la Vatican pe Gustavo Gutierrez, un preot peruan considerat fondatorul teologiei eliberării în America latină, fiind autorul volumului Teologia eliberării din 1971. Cel de-al doilea gest foarte important a fost beatificarea episcopului salvadorean Oscar Romero în mai 2015. Romero a fost ucis în Catedrala din San Salvador în 1980, fiind unul din principalii reprezentanţi ai teologiei eliberării în America centrală. Accentul pus de Papa Francisco pe nevoia apărării săracilor, pe nevoia de a schimba modelul economic şi de a proteja mediul afectat tot de o dezvoltare economică fără noimă, care ţine cont doar de profit pentru puţini i-a făcut pe unii observatori să îl asocieze cu această abordare.

Unul din gesturile cele mai importane pe care le-a făcut Papa a fost în Bolivia. Joi 16 iulie, în Santa Cruz, Papa Francisco a ţinut o slujbă (în 4 limbi, Spaniolă, Aymara, Quechua şi Guarani) în care a cerut iertare pentru complicitatea Bisericii Catolice în oprimarea populaţiilor autohtone de către Coroana spaniolă. ”Cer cu umilinţă iertare, nu doar pentru ofensele aduse de biserică, dar şi pentru crimele comise împotriva popoarelor autohtone în timpul aşa numitei cuceriri a Americii”.

Având în vedere rolul extrem de important jucat de Papa Francisco în reluarea relaţiilor diplomatice dintre SUA şi Cuba (pe care le va vizita în septembrie), Evo Morales speră să beneficieze de acelaşi ajutor în ceea ce priveşte relaţia sa cu Chile. Bolivia revendică accesul la oceanul Pacific pierdut în urma Războiului Pacificului (1879-1883), deşi la începutul secolului 20 a fost de acord cu soluţia găsită de comun acord cu Chile. De aceea, Morales i-a oferit Papei versiunea boliviană asupra chestiunii. La întoarcerea sa din America de sud, Papa le-a declarat însă jurnaliştilor că Vaticanul se oferă să ajute procesul de pace columbian pentru a-i ajuta să ajungă la pacea mult dorită. Procesul de pace din Columbia, început de preşedintele actual Juan Manuel Santos cu reprezentanţi ai gherilei FARC este în desfăşurare deşi ar fi trebuit să se încheie anul trecut.

Paraguay: ospitalitate şi guarani

La prima slujbă ţinută de Papa Francisco sâmbătă 11 iulie, au participat 100.000 de oameni la altarul Marian din Caaucupé din Paraguay. Pentru slujba de duminică din Ñu Guasu (Campo Grande), la care ar fi participat conform Vaticanului 1 milioan de oameni, a fost construit un altar special, lung de 40 de metri şi înalt de 25 de metri construit din porumb, nuci de cocos şi dovleci, realizat de artistul Koki Ruiz. Această slujbă a fost privită ca un gest de binevoinţă către cultura populară paraguayană şi către populaţia indigenă. În Paraguay în cadrul unei reuniuni cu tinerii, Papa a făcut apel la ei şi la nevoia de a fi solidari cu cei săraci şi defavorizaţi.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite