Pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece, NATO îşi extinde structura de comandă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
NATO FOTO IPN

Miniştrii apărării din ţările NATO au aprobat înfiinţarea a două noi comandamente, menite să faciliteze mişcările de trupe peste Atlantic dar şi în Europa, în ideea ce a contracara mai eficient o eventuală ameninţare din partea Rusiei.

Planul a fost anunţat la Bruxelles de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniştrilor apărării din Alianţă. Este pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece că NATO îşi extinde structura de comandă . În perioada Războiului Rece funcţionau 33 de comandamente, cu 22 de mii de angajaţi.

 Numărul lor a fost redus în ultimii 20 de ani la 7 comandamente cu mai puţin de 7 mii de angajaţi. Acum vor fi 9 comandamente NATO.

În scopul "întăririi descurajării", NATO a lansat miercuri o remaniere a structurii sale de comandă care va pune capăt unei serii de reduceri de efective, de la 22.000 de persoane în timpul Războiului rece la 6.800 în perioada actuală. 

Activitatea intensă a crucişătoarelor şi submarinelor ruse în Atlantic explică de ce Alianţa vrea să reînvie un centru care să garanteze că "rutele maritime între America de Nord şi Europa rămân libere şi securizate". 

''Trebuie să fim capabili să deplasăm forţe, trupe peste Atlantic, din America de Nord în Europa. Capacitatea noastră de a muta forţe este esenţială pentru descurajare şi pentru apărarea colectivă'', a adăugat oficialul NATO.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că centrul de comandă pentru Atlantic va avea misiunea de a asigura că liniile de comunicare între SUA şi Europa vor rămâne libere şi sigure.

În acelaşi timp, NATO va înfiinţa şi un nou comandament destinat să elimine numeroasele obstacole logistice ce fac astăzi imposibilă circulaţia rapidă a trupelor în Europa.

"Este vorba despre capacitatea noastră de a mobiliza rapid trupe şi echipamente militare, prin moduri de transport şi cu o infrastructură adecvată", a declarat Stoltenberg.

"Trebuie să ne asigurăm că legislaţiile naţionale vor facilita traversarea graniţelor de către trupele Alianţei şi să ne asigurăm că avem la dispoziţie o capacitate de transport suficientă, mare parte venind dinspre sectorul privat. Trebuie să îmbunătăţim şi infrastructura, precum drumurile, podurile, căile ferate, pistele de aeroport sau porturile", a mai explicat Stoltenberg.

Secetarul General a mai declarat că Alianţa va lucra strâns cu uniunea Europeană pe această temă şi vor face schimb de informaţii privind standardele cerute de militari pentru lucrările civile de infrastructură. „În opinia mea mobilitatea militară poate fi un proiect etalon în cooperarea UE-NATO", a spus Stoltenberg.

Oficialul NATO susţine că alianta se axează în prezent pe modul în care poate disloca trupe şi echipamente militare peste oceanul Atlantic şi prin Europa, în special în ceea ce priveşte echipamente grele precum tancuri şi vehicule blindate.

„Pentru acest lucru avem nevoie de o infrastructură ce în multe părţi din Europa lipseste sau nu e la acelaşi standard, nu avem aceleaşi limite de gabarit la poduri sau pe diferite drumuri“, a mai spus Stotltenberg.

Una dintre noile structuri de comandă se va concentra pe protejarea liniilor maritime peste Atlantic, iar o alta va îmbunătăţi deplasarea de forţe şi echipamente în interiorul Europei. Nu s-a decis deocamdată unde vor fi localizate centrele de comandă.

Schimbările în structura de comandă a NATO vor include recunoaşterea ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice şi dezvoltarea mijloacelor de apărare şi descurajare a unor astfel de atacuri.

Recurgerea la tactici de război cibernetic

Miniştri apărării din NATO au dat miercuri undă verde recurgerii la tacticile de război cibernetic în operaţiunile Alianţei, o nouă etapă în consolidarea capacităţii sale de „descurajare“ a Rusiei, comentează France Presse.

Din 2016, NATO consideră spaţiul cibernetic drept un "domeniu operaţional". În consecinţă, "un atac cibernetic poate declanşa articolul 5" al Tratatului fondator al Alianţei, care prevede că ţările membre vin în apărarea unui aliat în caz de agresiune, a afirmat Stoltenberg. 

Tacticile de război cibernetic — împotriva site-urilor sau a reţelelor sociale, pentru interceptarea schimburilor, pentru închiderea serverelor sau sabotarea tehnologiilor utilizate în luptă — au fost folosite "foarte eficient" în Irak şi în Siria împotriva Statului Islamic de anumite ţări ale Alianţei, a punctat el. 

Principalele puteri ale NATO (SUA, Marea Britanie şi Franţa) dispun de capacităţi ofensive în acest domeniu, dar un recent exerciţiu al NATO a scos la lumină grave deficienţe, în timp ce Rusia are o reputaţie excelentă în materie, potrivit unor diplomaţi. 

"Trebuie să fim la fel de eficienţi în domeniul cibernetic ca pe uscat, pe mare şi în aer", potrivit secretarului general al Alianţei. 

NATO urmează să răspundă joi altui apel al Casei Albe, care reclamă o întărire a misiunii în Afganistan, de susţinere a ”noii (sale) strategii” în această ţară.

Suplimentări de trupe în Afganistan

După 16 ani de conflict şi în pofida ajutoarelor internaţionale în valoare de sute de miliarde de dolari, talibanii - care deţin controlul asupra a 40% din teritoriul afgan - îşi multiplică atacurile, inlusiv la Kabul.

"Resolute Support", misiunea NATO de consiliere şi asistenţă a armatei afgane, care numără în prezent aproximativ 13.000 de oameni, urmează să aibă ”aproximativ 16.000 anul viitor”, a precizat Stoltenberg.

Statele Unite urmează să contribuie cu 2.800 de militari suplimentari, iar Aliaţii şi partenerii lor cu 700 de militari, potrivit unor surse diplomatice.

Secretarul american al Apărării Jim Mattis se va întâlni joi după-amiaza cu aproximativ 30 de miniştri şi reprezentanţi ai ţărilor din coaliţia împotriva Statului Islamic, pentru a face bilanţul campaniei militare în Irak şi Siria.

Căderea Mosulului, în Irak, şi mai recent a oraşului Rakka, «capitala» Statului Islamic, în Siria, deschid calea unor discuţii despre ceea ce se va întâmpă ”după” Statul Islamic, subliniază Mattis.

”Sunt multe aşteptări”, notează o sursă franceză, mai ales din cauza discursului ofensiv al lui Trump împotriva Iranului. ”Ne întrebăm cum se vor manifesta în mod concret în strategia militară discursurile unor oficiali americani de rang înalt cu privire la necesitatea respingerii prezenţei iraniene în regiune”, spune această sursă.

Mattis a profitat miercuri seara de un dineu cu omologii săi pentru a se consulta pe tema urgenţelor momentului în domeniul securităţii, în frunte cu Coreea de Nord.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite