Peru: 7 premieri în 4 ani

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din cele 20 de state latino-americane, 19 sunt republici prezidenţiale (cu excepţia cubaneză) şi doar 2 dintre acestea au premieri, restul având doar vice-preşedinţi (uneori chiar mai mulţi): Haiti şi Peru. În ultimii ani, cei ai guvernului lui Ollanta Humala, Peru, a schimbat 7 prim-miniştri. Dar care este în mod veritabil rolul lor?

Peru

Peru este una din marile ţări din America de sud (de 5 ori mai mare decât România ca suprafaţă), cu o populaţie de 30 de milioane de locuitori. Spaniola este limba oficială, împreună cu Quechua şi Aymara vorbite de populaţia care aparţine comunităţilor indigene din zonele andine. Peru a fost unul din centrele importante ale coloniei spaniole pe teritoriul sud-american, capitala sa, Lima fiind fondată de spanioli după cucerirea imperiului incaş în secolul 16.

În deceniile recente, după un conflict intern extrem de dur între anii 1980 – 2000, Peru s-a stabilizat din punct de vedere politic şi are o creştere economică stabilă. Cu toate acestea, un sfert din populaţie este încă săracă. Peru este începând cu 2011 principala producătoare de coca (planta din care se produce cocaina), depăşind Columbia. Pe de altă parte, conflictele recente privind exploatările miniere, precum mina de aur de la Yanacocha au creat probleme actualului guvern al preşedintelui Ollanta Humala.

Sistemul politic peruan

Constituţia din 1993 descrie regimul politic peruan actual. Textul constituţional a fost aprobat în timpul regimului lui Alberto Fujimori (1990-2000) care se află în închisoare pentru o condamare de 25 de ani pentru abuzurile împotriva drepturilor omului săvârşite în timpul regimului său şi la directa sa comandă. Regimul Fujimori a avut ca principală ţintă ”războiul împotriva terorismului” lansat de o mişcare de gherilă maoistă, Calea luminoasă (El Sendero Luminoso). Abuzurile statului împotriva acestora au fost însă egale cu crimele senderistas aşa cum demonstrează Raportului Comisiei de Adevăr şi Reconciliere din Peru (2003) care documentează 70.000 de victime pentru perioada 1980-2000.

Conform constituţiei preşedintele are un mandat de 5 ani şi nu poate fi reales; el se poate reprezenta după ce un alt mandat prezidenţial a fost câştigat de un alt candidat. Fiind un sistem prezidenţial, preşedintele este ales împreună cu vice-preşedintele său. Cabinetul de miniştri are un preşedinte (prim-ministru) care este numit şi revocat de preşedintele statului şi care este purtătorul de cuvânt al guvernului după preşedinte. Ceilalţi membri ai guvernului sunt numiţi urmând recomandarea premierului şi confirmarea preşedintelui statului. Congresul este unicameral şi este format din 130 de membri aleşi pentru un mandat de 5 ani.

Guvernul Ollanta Humala (2011-2016)

Preşedintele Ollanta Humala, reprezentant al Partidul Naţional Peruan (PNP, deşi în 2011 a candidat din partea unei alianţe electorale Gana Peru (Căştigă Peru) care reunea pe lângă PNP şi Partidul Comunist şi Partidul Socialist) se află la guvern din 2011.Vice-preşedintele ales este Marisol Espinoza, cel de-al doilea mandat constituţional de vice-preşedinte nemaifiind ocupat în prezent. PNP este condus din 2013 de prima doamnă, Nadine Heredia.

Guvernul lui Humala a fost adesea remaniat, mărturia cea mai bună fiind numărul de 7 preşedinţi ai cabinetului de miniştri, numiţi şi premieri, în doar 4 ani. Premierii guvernului Ollanta Humala au fost până acum: Salomon Lerner Ghitis (2011-2012), Oscar Valdes (2012-3), Juan Jimenez Mayor (2013-4), Cesar Villanueva (2014), Rene Cornejo (2014), Ana Jara (2014), Pedro Cateriano (2015). Ana Jara, ultima preşedintă a cabinetului a fost destituită după ce a fost acuzată de spionaj din partea Direcţiei Naţionale de Informaţii şi urmărirea unor politicieni, jurnalişti, oameni de afaceri.

Problemele guvernului Humala au privit şi proiectele miniere, precum cele de la minele Yanacocha (a doua mină de aur din lume ca mărime) şi Conga din nordul ţării care sunt contesate pentru daunele pe care le provoacă mediului şi au provocat proteste masive.

Printre scandalurile care au marcat preşedenţia lui Humala se numără şi acuzaţiile privindu-l pe fratele mai mare al acestuia, Ulises Humala care ar fi obţinut contracte în anumite oraşe pentru o firmă de care ar fi apropiat. Ulises Humala, profesor universitar a fost contra-candidat prezidenţial al lui Ollanta în 2006, situându-se însă doar pe locul 14. Familia politică Humala este cunoscută mai ales prin activităţile tatălui, Isaac Humala, cunoscut om de stânga. Ollanta şi Ulises mai au un frate, Antauro Humala, fost maior care se află în închisoare pentru o condamnare de 25 de ani din 2009 pentru revolta armată împotriva lui Fujimori în 2000.

Alegerile din 2016

Deşi s-a vorbit despre o posibilă candidatură la alegerile prezidenţiale de anul viitor a soţiei preşedintelui, Nadine Heredia, până acum acesta a negat. Nadine Heredia a fost de altfel acuzată ca joacă un rol prea important în actualul mandat al preşedintelui Humala şi că în multe probleme ea este cea care decide şi nu preşedintele ales.

Cea care are în acest moment cele mai bune şanse de a câştiga la anul este Keiko Fujimori, fiica fostului preşedinte Alberto Fujimori. Ea a candidat împotriva lui Humala în 2011 şi a pierdut în turul doi cu un scor foarte strâns (51% Humala, 49% Keiko). Fostă membră a Congresului (2006-2011), Keiko este preşedinta partidului Forţa Populară (FP). Din partidul FP face parte şi un alt membru al familei politice Fujimori, Kenji, fratele lui Keiko reprezentând partidul în actualul congres. Partidul Aprist Peruan (PAP), unul din cele mai vechi partide peruane se află şi el în opoziţie şi va participa cu un candidat la alegerile de anul viitor.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite