Planificate să treacă rapid la moneda euro, Letonia şi Lituania au ajuns de la optimism la pesimism

Cele două ţări baltice au afişat în ultima perioadă printre cele mai solide creşteri eonomice din UE, după măsurile dure de reducere a deficitului bugetar implementate în 2009 şi 2010. Atât populaţia, cât şi politicienii au început să-şi piardă entuziasmul pentru moneda euro, a cărei adoptare era considerată odată, în Europa de Est, un catalizator pentru creşterea economică şi câştigarea încrederii investitorilor.

Rezultatele unui sondaj efectuat în Letonia în august indică o opoziţie de 59% faţă de trecerea la euro. În Lituania, 51% dintre respondenţi nu sunt de acord cu adoptarea monedei unice euroopene, potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în aprilie.

Lituania şi Letonia ar putea renunţa la obiectivul de a trece la euro în 2014, din cauza incertitudinilor legate de criza datoriilor de stat, care a redus la minime record în sondaje sprijinul popular faţă de adoptarea monedei unice, potrivit unei analize Bloomberg.

Politicienii din Lituania au început să se ferească de tema adoptării monedei euro în perioada care precedă alegerile din luna octombrie, aliniindu-se trendurilor remarcate în sondaje.

Premierul lituanian Andrius Kubilius a declarat la sfârşitul lunii august că ţara va trece la euro "atunci când zona euro va fi pregătită", oficialul punând sub semnul întrebării ţinta de aderare în 2014.

Letonia pare să-şi menţină pentru moment obiectivul, însă sprijinul popular pentru tranziţia la moneda unică se află la minime record.

Letonia şi Lituania sunt singurele state rămase în Europa de Est care au planificat adoptarea rapidă a euro, alături de Estonia, Slovenia şi Slovacia, primite deja în zona euro.

Cele două ţări baltice au afişat în ultima perioadă printre cele mai solide creşteri eonomice din UE, după măsurile dure de reducere a deficitului bugetar implementate în 2009 şi 2010. Atât populaţia, cât şi politicienii au început să-şi piardă entuziasmul pentru moneda euro, a cărei adoptare era considerată odată în Europa de Est un catalizator pentru creşterea economică şi câştigarea încrederii investitorilor.

Entuziasmul a fost însă înlocuit de pesimism, după trei ani de întrebări rămase fără răspuns în contextul crizei datoriilor de stat.

"Este clar că atractivitatea zonei euro a avut de suferit din cauza crizei. Aceste pachete de salvare par scumpe dacă trebuie să contribui la ele. Politicienii au relativ puţin de câştigat din promovarea aderării la zona euro", comentează Christian Schulz, senior economist la Berenberg Bank, citat de Bloomberg.

"Este destul de clar că dacă tot ceea ce se aude din zona euro este criză, criză şi iar criză, tot mai mulţi oameni se vor întreba ?de ce să aderăm??", a comentat premierul leton Valdis Dombrovskis în urmă cu două săptămâni.

Oficialul a precizat însă că guvernul menţine ţinta de adoptare a euro în 2014, deoarece ar elimina riscul devalorizării monedei naţionale, ar reduce dobânzile din economie şi ar sprijini comerţul.

Dintre celelalte state din regiune, Polonia şi Bulgaria au amânat deja pe termen nelimitat aderarea la euro, iar Ungaria nu va adopta moneda unică înainte de 2018. Cehia vrea să organizeze un referendum pe această temă, dar nu mai devreme de 2020.

În România, autorităţile vor definitiva după alegerile parlamentare din decembrie strategia privind adoptarea monedei euro, ţinta indicativă fiind în prezent anul 2015.