Primăvara Arabă ajunge în Turcia: regimul Erdogan se clatină din cauza abuzurilor şi a aroganţei
0Violenţele au escaladat în noaptea de duminică spre luni în Turcia, iar cele patru zile consecutive de proteste îi fac pe analişti să anunţe extinderea Primăverii Arabe până la Istanbul.
Protestele violente care au „aprins” 67 de oraşe din Turcia par copiate după modelul revoltelor din timpul Primăverii Arabe care a dărâmat mai multe regimuri autoritare din Orientul Mijlociu: zeci de mii de participanţi, proteste organizate prin intermediul reţelelor de socializare şi nemulţumiri care „mocneau” în clasele de mijloc şi inferioare ale societăţii.
Şi, exact ca în cazul protestelor care au declanşat Primăvara Arabă, un protest restrâns, cu un scop bine definit, a escaladat şi s-a transformat într-o revoltă populară îndreptată, în primul rând, împotriva regimului.
Pe 17 decembrie 2010, Mohamed Bouazizi şi-a dat foc în mijlocul străzii. El era un vânzător ambulant de fructe şi a recurs la această metodă pentru a-şi exprima indignarea faţă de abuzurile comise de regimul condus pe atunci de preşedintele Zine El Abidine Ben Ali. Bouazizi a murit trei săptămâni mai târziu, cu zece zile înainte ca Ben Ali, care se afla la putere de 23 de ani, să demisioneze.
Protestul individual al vânzătorului ambulant este considerat acum un factor esenţial în izbucnirea revoluţiei din Tunisia, care a deschis porţile Primăverii Arabe.
Similar, un grup mic de turci s-au strâns, pe 28 mai, în Parcul Gezi din Istanbul. Ei încercau să oprească distrugerea acestui parc - ultimul dintr-un Istanbul acoperit de ciment, sticlă şi zgârie-nori - pentru ca pe acel spaţiu să se ridice un nou mall.
Numărul protestatarilor a început să crească rapid, de la oră la oră, mai ales după ce poliţiştii au intervenit în forţă, cu gaze lacrimogene, pentru a-i înlătura pe manifestaţi. Şi aici, reţelele de socializare au jucat un rol determinant. Potrivit presei din regiune, accesul turcilor la platformele Facebook şi Twitter a fost restricţionat timp de câteva ore sâmbătă, metodă aplicată deseori în timpul protestelor din statele arabe.
„Există acum un nou pericol public numit Twitter. Cele mai sfruntate minciuni pot fi găsite acolo”, a declarat Erdogan în discursul televizat de duminică.
De pe 29 mai, distrugerea parcului nu mai era principala nemulţumire. Turcii au început să denunţe autoritarismul regimului aflat la putere şi-l numeau pe premierul Recep Tayyip Erdogan „dictator”. Ei nu mai cer protejarea parcului, ci reformarea sistemului politic.
„Cu siguranţă că putem numi aceste proteste începutul Primăverii Arabe din Turcia”, crede Michael Rubin, fost partener în cadrul Institutului American pentru Întreprinderi şi fost oficial al Pentagonului. „Exact ca în Egipt şi în Bahrain, guvernul a reuşit să transforme scânteile de nemulţumire într-o revoltă la scară amplă din cauza folosirii excesive de forţă şi a aroganţei generale”, a explicat Rubin pentru „The Jerusalem Post”.
Protestele au izbucnit ca urmare a tensiunilor acumulate în societate, care au „explodat” din cauza mai multor factori care nemulţumesc segmente importante din populaţie, nu doar pe turcii adepţi ai secularismului, ci şi comunităţile religioase şi o bună parte a electoratului lui Erdogan, explică Efrat Aviv, cercetător în cadrul Centrului Begin-Sadat pentru Studii Strategice şi lector în cadrul departamentului pentru Orientul Mijlociu al Universităţii Bar-Ilan din Israel.
Ard, distrug magazine. Asta e democraţie? Recep Tayyip Erdogan, premierul Turciei
Într-un interviu acordat publicaţiei „The Jerusalem Post”, Aviv enumeră printre aceşti factori declanşatori condamnarea şi încarcerarea mai multor activişti politici, restricţiile impuse asupra consumului de alcool şi ţăgări, lipsa de acţiuni faţă de conflictul cu Siria, abuzurile comise de poliţişti şi nemulţumirea populară faţă de procesul de încheiere a păcii cu kurzii. Aşa că, spune lectorul universitar, era doar o chestiune de timp până cânt un incident individual, precum distrugerea parcului, să declanşeze proteste de amploare.
Exact ca în cazul Primăverii Arabe, protestele s-au intensificat cu o repeziciune ameţitoare. În patru zile, de la grupul restrâns din Parcul Gezi s-a ajuns la peste 235 de proteste în aproape 70 de oraşe din Turcia, iar autorităţile arestaseră peste 1.700 de manifestanţi.
Însă similarităţile dintre Primăvara Arabă şi protestele din Turcia nu se opresc de partea protestatarilor. Premierul Erdogan, devenit chipul tuturor nemulţumirilor strigate pe străzile Istanbulului, a reacţionat exact ca liderii-dictatori din Orientul Mijlociu, ale căror „domnii” de zeci de ani şi-au găsit sfâşitul - de multe ori violent - în ultimii ani.
Protestele reprezintă cu siguranţă un test pentru Erdogan, care nu demult era cel mai iubit politician turc şi care se bucura de încrederea majorităţii electoratului, care i-a adus trei mandate consecutive în fruntea guvernului.
Şi Erdogan acuză „agenturile străine”
„Ard, distrug magazine. Asta e democraţie?”, a acuzat Erdogan, pe care protestatarii l-ar fi preferat spăşit sau măcar mai împăciuitor, găsind vinovaţi oriunde în altă parte decât în propriul cabinet. El a cerut încetarea imediată a protestelor, acuzându-i pe manifestanţi că au ca scop destabilizarea Turciei, fiind cel mai probabil manipulaţi de opoziţie şi dând de înţeles că astfel de acţiuni ar putea fi coordonate din exterior.
Luni, Erdogan a spus că serviciile secrete turce investighează o posibilă legătură între incidentele din Piaţa Taksim şi puterile străine, scrie cotidianul turc „Hurriyet” în ediţia online. „Ancheta serviciilor secrete e în desfăşurare (pentru a determina cine sunt actorii străini din spatele protestelor). Nu putem dezvălui numele lor”, a spus premierul turc.
Însă cea mai mare greşeală făcut de premier a venit într-un discurs rostit duminică: „Mă numesc dictator. Dacă ei compară un servitor umil cu un dictator, eu nu mai am cuvinte”, a spus un Erdogan arogant, care nu a făcut altceva decât să alimenteze indignarea populaţiei.
„Toţi oamenii mei mă iubesc. Aceşti protestatari sunt drogaţi, au consumat substanţe halucinogene, iar protestele împotriva mea sunt coordonate de al-Qaeda”, spunea Muammar Gaddafi pe 24 februarie 2011, la câteva luni de la izbucnirea protestelor din Libia şi cu opt luni înainte să fie capturat şi ucis de forţele rebele.
Singurul compromis pe care Erdogan ar fi dispus să-l facă pentru a calma spiritele a fost să renunţe la ideea construirii unui mall în locul parcului şi înlocuirea centrului comercial cu o moschee. Însă propunerea nu s-a bucurat de succes în primul rând pentru că parcul nu mai reprezenta o miză pentru protestatari, iar în al doilea rând pentru că majoritatea turcilor care cer zilele acestea schimbare în clasa politică sunt adepţi ai secularismului, care denunţă intruzinea bisericii în politic.
CITEŞTE TOATE ARTICOLELE DESPRE PROTESTELE DIN TURCIA
Zeci de mii de oameni au luat cu asalt bulevardele celor mai importante oraşe din Turcia şi s-au bătut cu poliţia începând cu noaptea de duminică şi până în zorii zilei de luni. Au fost cele mai dure confruntări după patru zile de proteste.
Mai mulţi protestatari turci s-au luptat cu poliţiştii din Istanbul încă de la primele ore ale zilei de luni. Unele dintre sediile locale ale Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, au fost incendiate duminică noapte, marcând intrarea în cea de-a patra zi de proteste violente.
Protestele care au avut loc pe Bulevardul Istikal, centrul vibrant al Istanbului, acolo unde sunt cele mai importante magazine si locurile de distracţie ale turcilor, nu înseamnă chiar ceva nou.
Piaţa Taksim este una dintre emblemele oraşului Istanbul. Aici este locul in care locuitorii se adună fie la petrecerile de Revelion, fie ori de câte ori doresc să îşi ceară drepturile.
VIDEO De ce au dat foc turcii Istanbulului
O manifestaţie ecologistă, declanşată în urmă cu o săptămână la Istanbul, s-a transformat într-o mişcare anti-guvernamentală de proporţii ce s-a extins în aproape toată ţara.
EDITORIAL: Suleyman contra premierului Erdogan
„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut, scrie Liviu Iolu, jurnalist, pe blogul său de pe adevarul.ro.
VIDEO „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia
Printre manifestanţi, jurnaliştii l-au surprins pe actorul Halit Ergenc, care-l interpretează pe sultanul Suleyman, în serialul „Suleyman Magnificul”.
Cenzura mass-media din Turcia creează dezinformare şi confuzie printre cetăţeni
Protestele din Turcia au trecut la un alt nivel odată cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce administraţia premierului Recep Erdogan abuzează de putere. Mare parte din turci sunt privaţi de informaţii, mass-media şi reţelele sociale fiind cenzurate, ceea ce a creat confuzie în rîndul cetăţenilor.
Gazele lacromigene, furtunurile cu apă şi scandările au pus stăpânire pe Istanbul. La scurt timp, protestele au cuprins şi alte oraşe, ca Ankara, Izmir, Bodrum. Moldovenii care se află în aceste zile în Turcia spun că au simţit gazul lacrimogen care a fost împrăştiat în cantităţi mari.
FOTO VIDEO Cum s-a transformat protestul ecologist din Turcia într-unul antiguvernamental violent
Zeci de răniţi şi aproape o mie de persoane arestate. Acesta este bilanţul a două zile de confruntări violente cu poliţia în numeroase oraşe ale Turciei, unde o manifestaţie împotriva planurilor de renunţare la un parc din Istanbul s-a transformat într-o mişcare antiguvernamentală de proporţii.
Se încarcă comentariile...
