Raoni şi lupta pentru salvarea pădurii amazoniene

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Raoni Metuktire este şef al comunităţii Kayapo din Brazilia, el fiind un simbol al luptei pentru salvarea pădurii amazoniene încă din anii 1970. Aflându-se la Paris cu oczia COP 21, Raoni a vorbit din nou lumii despre necesitatea salvării Amazoniei.

Şeful Raoni cum mai este cunoscut Raoni Metuktire este liderul populaţiei Kayapo care trăieşte pe teritoriul Braziliei. El este unul dintre ultimii din tribul său care poate fi uşor recunoscut pentru că poartă un ”labret”, adică un disc ornamental din lemn în buza de jos, obiect pe care îl poartă războinicii pentru a arăta că sunt gata să moară pentru pământul lor. Născut în jurul anului 1930, Raoni a întâlnit occidentali pentru prima dată în 1954 şi cu ajutorul acestora, în deceniile care au urmat, a reuşit o mobilizare la nivel mondial pentru a lupta împotriva deforestării pădurii amazoniene.

Raoni a devenit celebru încă din anii 1970 când a fost subiectul unui film documentar care îi purta numele şi care a fost realizat de Jean-Pierre Dutilleux. Filmul a avut ca temă deforestarea pădurii amazoniene şi a făcut din Raoni principalul artizan al luptei împotriva acestui fenomen. Apoi, prietenia cu Sting l-a făcut şi mai celebru la nivel mondial începând cu 1989 şi campania mondială pe care au realizat-o în mai multe ţări. Rezultatul acestei campanii a fost crearea mai multor fundaţii pentru salvarea Amazoniei şi în 1993 a unei rezervaţii naturale în statele Mato Groso si Pará; rezervaţia naturală Xingu adăposteşte 7.000 de membri ai tribului Kayapo.

Apoi, Raoni a înfiinţat un institut pentru apărarea pădurii amazoniene. Pădurea amazoniană are aproape 6 milioane de km pătraţi dintre care 60% se află în Brazilia şi, conform site-ului şefului Raoni, în ultimii 10 ani a pierdut 500.000 de km pătraţi, adică un teritoriu mai mare decât cel al Franţei, care au devenit plantaţii de soia sau păşuni pentru vite. De fapt, la fiecare 4 secunde dispare echivalentul unui teren de fotbal din pădurea amazoniană. Pădurea amazoniană este cea mai mare şi cea mai diversă pădure tropicală care include o treime din plantele şi speciile de animale de pe planetă şi o cincime din apa dulce. Conform Amazon Watch, 400 de comunităţi indigene depind de pădurea amazoniană şi dacă situaţia continuă în acelaşi ritm ca în prezent, în 2020 circa 50% din pădure ar putea fi pierdută sau degradată iremediabil.[1]

În 2010 Raoni a început lupta împotriva barajului de la Belo Monte de pe râul Xingu, dar în ciuda eforturilor sale, în 2011 Institutul Brazilian pentru Mediu şi Resurse Naturale Regenerabile (IBAMA) a acordat licenţa pentru construirea acestuia. Barajul Belo Monte va afecta 0.01% din pădurea amazoniană, 668 de km pătraţi vor fi inundaţi şi vor duce la evacuarea a peste 40.000 de indigeni.

Drepturile Naturii

Acordul semnat în urma Summit-ului privind climatul organizat de ONU la Paris în decembrie 2015, COP 21, include referiri la rolul comunităţilor indigene în combaterea schimbărilor climatice. Astfel, este recunoscut rolul crescut al acestora în eforturile privind salvarea mediului. Cu ocazia COP 21 şeful Raoni a propus crearea Gardienilor Mamei naturi împreună cu alţi lideri ai unor comunităţi indigene din Asia şi Africa.

Tot la Paris s-a reunit luna aceasta şi Tribunalul Internaţional pentru Drepturile Naturii care a judecat în cazuri privind protecţia mediului precum barajele din Brazilia, exploatarea prin fracking, ecocidul, etc. Ca alternativă la COP, în 2010 Bolivia ajuta la crearea Drepturilor Naturii care recunoaşte că ecosistemele noastre au drepturi la fel ca fiinţele umane. La Cochabamba în Bolivia era adoptată Declaraţia Universală a Drepturilor Planetei Mamă (Pachamama) care instituia şi Tribunalul Internaţional pentru Drepturile Naturii.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.


[1] Amazon Watch (1996) este o organizaţie fondată pentru a apăra pădurea amazoniană şi a promova drepturile comunităţilor din zonă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite