Raport. China şi Rusia utilizează pandemia de COVID-19 în scopuri geopolitice

Vladimir Putin şi Xi Jinping strângându-şi mâinile în Brazilia, înainte de pandemie FOTO EPA-EFE

Regimurile aflate la putere în China şi în Rusia utilizează pandemia de COVID-19 pentru a-şi spori influenţa atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, avertizează serviciile de informaţii ale unei ţări baltice.

Regimurile conduse de Xi Jinping şi Vladimir Putin au „abuzat” de situaţia cauzată de pandemia de COVID-19 pentru a-şi extinde supravegherea pe plan intern, forţându-şi cetăţenii să încarce date personale, inclusiv dosare medicale şi istoricul călătoriilor, în aplicaţiile guvernamentale în schimbul acordării libertăţii de circulaţie, se arată într-o evaluare a ameninţărilor pentru 2021 publicată joia trecută de serviciile de informaţii ale Lituaniei şi preluată de EUobserver.

Totodată, Beijingul şi Moscova au crescut semnificativ numărul camerelor de supraveghere echipate cu programe de recunoaştere facială, sporind astfel monitorizarea deplasărilor propriilor cetăţeni.

Între timp, cele două capitale au făcut din exporturile de vaccinuri anti-COVID-19 „un nou instrument geopolitic”, al cărui rol este să le crească influenţa globală prin ameliorarea imaginii şi consolidarea legăturilor cu statele ţintă. De regulă, statele ţintă sunt ţări sărace din Africa, America Latină şi Asia.

În ceea ce priveşte China, aceasta a urmărit clar interese geopolitice exportând echipamente medicale în Lituania, subliniază serviciile secrete ale acestei ţări membre UE din 2004.

Ambasada Chinei în Lituania, mass-media afiliată regimului de la Beijing, ONG-uri din diaspora şi mass-media lituaniană care primeşte finanţări pe filieră chineză au prezentat aceste exporturi ca fiind ajutoare şi şi-au împletit poveştile cu atacuri asupra politicienilor de la Vilnius critici faţă de atitudinea lui Xi Jinping împotriva drepturilor omului.

Pe frontul cibernetic, hackeri ale celor două ţări au profitat de pandemie pentru a-şi creşte numărul victimelor, trimiţându-le, de exemplu, link-uri compromiţătoare în e-mailuri cu subiectul coronavirus. „Subiectul pandemiei inspiră nu doar curiozitate, ci şi frică, anxietate şi alte emoţii puternice care reduc vigilenţa”, explică serviciile secrete lituaniene.

În plus, atacuri cibernetice au vizat recent Spitalul Marinarilor din Klaipėda şi Centrul Naţional de Sănătate Publică din Lituania, dar şi laboratoare de cercetare a vaccinurilor din Europa.

Faptul că mulţi oameni, inclusiv diplomaţi, au fost forţaţi brusc să lucreze de acasă a creat „noi vulnerabilităţi”, deoarece personalul IT a fost nevoit să se axeze în configurarea instrumentelor de lucru la distanţă mai degrabă pe rapiditate decât pe securitate.

Lituania este unul statele care nu şi-au trimis reprezentanţi la cel mai înalt nivel, aşa cum este cutuma, la summitul din acest an în formatul „17+1”, o platformă creată de China în 2012 cu scopul de a crea legături economice cu 17 ţări din centrul şi estul Europei. În loc de premier sau de preşedinte, Lituania, la fel ca România, Bulgaria, Slovenia şi celelalte două ţări baltice, a fost reprezentată la summit de un ministru. Întâlnirea din acest an a arătat mai degrabă a „11+1”, a comentat Politico, menţionând că şase lideri de stat au „întors spatele” politicii „Divide et impera” („Dezbină şi stăpâneşte”) a lui Xi Jinping.