Războiul din Caucaz. Azerbaidjanul acuză Armenia că a ucis 21 de civili într-un atac cu rachete

Casa bombardată în regiunea azeră Barda FOTO EPA-EFE

Azerbaidjanul a acuzat miercuri Armenia că a ucis 21 de persoane şi a rănit altele zeci în tiruri de rachete efectuate într-o zonă din apropierea Nagorno-Karabah, cel mai grav bilanţ în rândul civililor într-o lună de lupte pentru această regiune secesionistă, relatează AFP.

Armenia a dezminţit imediat acuzaţia cu privire la acest atac, care ar fi al doilea în două zile soldat cu morţi printre civilii din Barda. De altfel, Erevanul a acuzat la rândul său forţele azere de bombardarea unor zone locuite din Nagorno-Karabah. Aceste două atacuri şi aceste acuzaţii reciproce intervin la două zile de la eşuarea armistiţiului de pace semnat sub egida Statelor Unite.

Hikmet Hadjiev, consilier al preşedintelui azer Ilham Aliev, a acuzat miercuri forţele armene cu au tras cu rachete „Smerci” asupra Barda şi a utilizat bombe cu submuniţie pentru „a cauza răni foarte grave printre civili”.

Potrivit procurorului general azer, acest atac a vizat o zonă comercială şi a provocat 21 de morţi şi cel puţin 70 de răniţi în rândul civililor. Marţi, Baku acuzase deja Armenia de uciderea a patru civili, între care o fetiţă de numai doi ani, în regiunea Barda.

Aceste pierderi sunt cele mai grave în rândul civililor pentru partea azeră de la moartea a 13 persoane în bombardamentele de la 17 octombrie asupra Gandja, al doilea oraş ca mărime al Azerbaidjanului.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului armean al Apărării, Şuşan Stepanian, a denunţat imediat acuzaţii „false şi fără fundament”, aşa cum marţi Erevanul a dezminţit „minciunile” Baku.

Armenia asigură în schimb că forţele Baku au bombardat oraşele Martuni şi Şuşa, din Nagorno-Karabah, ucigând un civil şi rănind alţii doi.

De la reluarea luptelor la 27 septembrie în Nagorno-karabah, forţele azere au cucerit teritorii care scăpau de sub controlul lor de la războiul de la începutul deceniului 1990-2000 soldat cu 30.000 de morţi şi cu secesiunea acestei regiuni populate în mare parte de armeni.

Susţinută de Armenia, Nagorno-Karabah şi-a declarat independenţa faţă de Azerbaidjan, dar comunitatea internaţională nu o recunoaşte.

Luni, Erevanul a recunoscut că a pierdut controlul asupra oraşului strategic Gubadlî, în sudul Nagorno-Karabah, în contextul în care forţele azere se aproprie de un drum vital care leagă teritoriul armean de regiunea separatistă.

Potrivit unor bilanţuri parţiale, aproape 1.200 de persoane, dintre care circa 100 de civili, au fost ucise de la reluarea ostilităţilor.

Comunitatea internaţională s-a arătat până acum a fi incapabilă să negocieze un armistiţiu de durată la acest conflict care implică doi beligeranţi foarte inflexibili.

Trei încetări ale focului negociate între Baku şi Erevan la Moscova, Paris şi Washington s-au soldat cu eşec încă din primele ore ale intrării în vigoare, cele două tabere aruncându-şi reciproc vina.

Miercuri, Azerbaidjanului a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a cere „măsuri provizorii” împotriva Armeniei, în special să fie somată să pună capăt bombardamentelor în zonele civile.