Revoluţia pacifică guatemaleză împotriva corupţiei

Preşedintele Guatemalei, Otto Perez Molina şi-a dat demisia joi 3 septembrie şi se află în închisoare după ce Parlamentul a votat ridicarea imunităţii sale pentru a putea fi anchetat pentru acuzaţii de corupţie. După demisia vice-preşedintei Roxana Baldetti în mai, ţara a fost marcată de proteste populare masive şi neobişnuite pentru ţara central-americană.

Guatemala paradoxală

Guatemala este una dintre cele mai mari ţări din America centrală, loc istoric al puterii coloniale spaniole şi are cea mai mare populaţie din regiune, 15.8 milioane, majoritatea aparţinând diverselor comunităţi de origine Maya. În cea de-a doua jumătate a secolului 20, după o lovitură de stat susţinută de CIA în 1954 împotriva unui guvern progresist considerat comunist de SUA, Guatemala a văzut cel mai lung război civil din America centrală, între 1960 şi 1996. În această lungă perioadă, victimele principale, evaluate de Comisia pentru clarificare istorică a fi 200.000, aparţin comunităţii Maya. Pe lângă violenţă, în Guatemala 70% din populaţie trăieşte astăzi în ”sărăcie multidimensională” conform Cepal (Comisia Economică pentru America latină a ONU) şi 42% în sărăcie extremă.

Guatemala poate părea paradoxală. În timp ce are această moştenire a violenţei sistemice, ţara a fost prima care l-a judecat şi condamnat pentru genocidul împotriva populaţiei Maya, pe fostul său preşedinte, generalul Efrain Rios Montt (1982-1983) în 2013. Acesta a contestat însă decizia curţii şi nu a mers încă la închisoare.

În acelaşi timp, evenimentele recente se înscriu într-o perspectivă contradictorie. Acuzaţi de corupţie, preşedintele Perez Molina şi vice-preşedinta Baldetti au demisionat şi se află în închisoare, dar la alegerile de duminică 6 septembrie pe care unii au încercat le amâne, a ieşit învingător al primului tur un candidat anti-sistem, Jimmy Morales, fost actor de comedie susţinut de un partid apropiat de fostul guvern militar.

#Yo amo CICIG (Eu iubesc CICIG)

Acest slogan putea fi citit pe pancartele afişate de cei care s-au prezentat la manifestaţiile impresionante organizate în fiecare sâmbătă cu ajutorul reţelelor sociale începând din 25 aprilie.

Actorul principal al schimbării pe care a văzut-o Guatemala anul acesta este CICIG (Comisia Internaţională contra Impunităţii în Guatemala) fondată cu sprijinul ONU în 2007. Ivan Velasquez, avocatul care conduce CICIG este celebru deja pentru că el a fost cel care a investigat în cazul ţării sale de origine Columbia aşa numita para-politică, adică legăturile dintre politică şi mişcările para-militare ajungând chiar până la fostul preşedinte Alvaro Uribe. Contestat atât în Columbia cât şi în Guatemala, Velasquez crede că protestele care au acompaniat din aprilie investigaţiile CICIG au jucat un rol important în demisia liderilor aleşi.

CICIG a fost la originea descoperirii corupţiei la vamă care avea legături care îi implicau atât pe fosta vice-preşedintă Baldetti, cât şi pe preşedintele Perez Molina. Investigaţia pentru acuzarea preşedintelui a inclus interceptarea a 90.000 de convorbiri telefonice şi a 5.000 de emailuri. Având în vedere succesul CICIG există voci care au cerut crearea unor modele similare în Honduras (care vede de asemenea proteste masive de 3 luni), El Salvador şi chiar în Mexic.

#Renuncia Ya (Demisia!)

Otto Perez Molina, preşedintele Guatemalei (64), general de armată şi-a dat demisia joi 3 septembrie după ce 132 deputaţi din 158 au votat marţi 1 septembrie să-i ridice imunitatea pentru a fi judecat într-un caz de corupţie în care este acuzat de luare de mită pasivă, asociere ilicită şi fraudă vamală fiind asociat aşa numitului Grup ”La Linea”. După ce a demisionat, Perez Molina a fost incarcerat şi aceasta este primul caz de acest tip din America latină. Conform investigaţiilor, Perez Molina ar fi primit 800.000 de dolari din suma de 3.8 milioane de dolari de La Linea între mai 2014 şi aprilie 2015. Vice-preşedinta sa, Roxana Baldetti se află şi ea în închisoare fiind acuzată că făcea parte din aceeaşi grupare după ce a demisionat în luna mai ca urmare a protestelor de stradă masive începute la sfârşitul lunii aprilie.

Alegeri generale 6 septembrie

Cei 7.5 milioane de alegători din Guatemala au votat duminică 6 septembrie pentru preşedinte şi vice-preşedinte, dar şi pentru Congres (158), precum şi pentru 20 de reprezentanţi pentru Parlacen (Parlamentul Centro-american), primari şi alţi reprezentanţi la nivel local.

La alegerile prezidenţiale s-au prezentat 14 candidaţi, dintre care doar 3 erau cotaţi ca având şanse. Cu o participare importantă de 65% din electorat, rezultatele au fost destul de strânse între al doilea şi al treilea candidat (cu o diferenţă de doar câteva mii de voturi aparent) şi pînă acum Sandra Torres s-a proclamat deja pe locul doi, în timp ce Baldizon aşteaptă rezultatul oficial.[1]

Pe primul loc după primul tur de scrutin, cu 25% din voturi s-a situat Jimmy Morales (46), cunoscut ca ”Neto”. Morales este un candidat anti-sistem, fost actor de comedie, susţinut de Frente de Convergencia Nacional (organizaţie formată din foştii militari care au participat la conflictul armat din Guatemala 1960-1996). Morales se prezintă cu sloganul ”Nici hoţ, nici corupt” pe care-l clama în emisiunile sale duminicale, realizate împreună cu fratele său Sammy din ultimii 15 ani, intitulate Moralejas.

Pe locul doi, cu 19.7% s-ar părea că s-ar situa Sandra Torres (59), din partea Unidad Nacional de la Esperanza (UNE, adică uneşte în spaniolă). Torres este fosta soţie a fostului preşedinte Alvaro Colom (2008-12), care a divorţat de acesta pentru a putea candida în 2011, dar Curtea Supremă nu a fost de acord atunci.

Pe locul trei s-a fi situat Manuel Baldizon (45) (LIDER, Libertad Democratica Renovada), cu 19.6%. Fostul contra-candidat al lui Perez Molina în 2011, om de afaceri, acuzat şi el de spălare de bani şi fiind considerat de majoritatea cetăţenilor ca parte a aceleiaşi elite corupte, Baldizon a fost acuzat şi de plagiat, după ce, în urmă cu 2 ani a publicat o carte care a fost retrasă din librării după ce s-a dovedit că era plagiată. Ca urmare a acestui scandal, teza de doctorat a lui Baldizon a fost cercetată dovedindu-se la rândul său un plagiat.

Printre candidaţi s-a regăsit şi Zuy Rios (47), (plasată de abia pe locul 5 după turul întâi) fiica generalului Efain Rios Montt. Zuy Rios a fost deputată din partea fostului partid al lui Rios Montt, Frontul Republican Guatemaltec (FRG) între 2006 şi 2012 deşi acum afirmă că ea este cea care se prezintă la alegeri şi nu tatăl său. O afirmaţie care o aduce aminte pe cea a lui Keiko Fujimori, fiica fostului preşedinte peruan aflat în închisoare pentru crime împotriva drepturilor omului şi care este unul din candidaţii siguri pentru alegerile de anul viitor. Al doilea tur de scrutin va avea loc în Guatemala pe 25 octombrie.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

[1] Vezi site-ul Tribunalului Electoral din Guatemala http://elecciones2015.tse.org.gt/resultados-2015/.