România, în programul extremiştilor din Jobbik

La mitingul postelectoral s-a cântat Imnul Secuiesc şi s-a  scandat lozinca „Să piară Trianonul“. Jobbik a criticat fosta guvernare socialistă care nu a pus condiţii pentru primirea României în UE, în aşa fel încât să obţină mai multe privilegii pentru maghiari.

La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, partidul de extremă dreapta "Jobbik" a reuşit să obţină trei mandate. Stimulaţi de acest succes, liderii formaţiunii şi-au fixat drept obiectiv cucerirea puterii.

Analiştii politici au considerat ideea irealizabilă, însă evoluţia sondajelor a indicat o creştere constantă a popularităţii partidului, determinată de marea dezamăgire faţă de guvernul socialist-liberal. Socialiştii au ieşit şifonaţi din criza economică şi nu au reuşit să rezolve nicio altă problemă sensibilă de securitate internă, cea a integrării rromilor în societatea ungară.

Război de gherilă Jobbik - socialişti?

În ajunul alegerilor, sondajele situau "Jobbik" pe locul doi, după Fidesz, Gabor Vona declarând chiar înainte de scrutin că "vom bate ultimul piron în sicriul comuniştilor". Spre dezamăgirea lui, pe care şi-a şi făcut-o cunoscută duminică seara, acest lucru nu le-a reuşit, PSU (socialiştii) devansându-i cu doi la sută.
 
Totuşi, a spus el, "am reuşit să măturăm de pe scena politică două partide care ne-au fost duşmane, cel liberal şi Forumul Democratic Ungar, acum ne vom concentra forţele împotriva PSU". Vona a reluat şi ideea că peste două treimi din unguri gândesc ca "Jobbik", dar încă nu conştientizează acest lucru. În opinia lui, "noua istorie a Ungariei a început în august 2007 când au fost primiţi primii 56 de membri ai Gărzii Ungare" .

De altfel, în mai multe interviuri şi declaraţii date după primul tur de scrutin, el şi-a reiterat promisiunea că se va prezenta la prima şedinţă a noului Parlament, îmbrăcat cu vesta Gărzii, aşa cum au procedat şi europarlamentarii partidului său. Mitingul de după alegeri al "Jobbik" s-a încheiat cu intonarea Imnului Ungariei, a Imnului Secuiesc şi cu scandarea lozincii "Să piară Trianonul".

Aceste manifestări sunt consecinţele fireşti ale conţinutului programului partidului care are un capitol dedicat  maghiarilor de dincolo de graniţe, "Orizontul politic al Jobbik este determinat nu de graniţele ţării, ci de cele ale naţiunii", se arată în acest program care deplânge soarta maghiarilor ajunşi în ţările vecine "după sfârtecarea Ungariei, în urma Dictatului de pace de la Trianon".

Este criticat şi guvernul socialist-liberal care a făcut prea puţin pentru ameliorarea situaţiei maghiarilor din ţările  vecine, de pildă  în ce priveşte România nu a pus condiţii la primirea acestei ţări în Uniunea Europeană.

Occidentul, Îngrijorat de extrema dreaptă

În document se vorbeşte despre "unificarea culturală şi economică deasupra graniţelor", despre drepturile individuale şi colective ale maghiarilor de dincolo de graniţe. Chiar dacă nu se regăseşte cuvântul autonomie, se fac suficiente aluzii la această idee. Presa occidentală a tras deja un semnal de alarmă în privinţa poziţiilor naţionaliste, antisemite şi antirome ale formaţiunii "Jobbik" şi avansului acesteia.

Într-un interviu acordat cotidianului "Jerusalem Post", preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ungaria a declarat că "este o perioadă întunecată pentru Ungaria modernă, o direcţie foarte periculoasă nu numai pentru evreii din Ungaria, dar si pentru democraţia ungară".

La rândul său, Congresul Evreiesc European a avertizat că succesul Jobbik în Ungaria înseamnă că "anitsemitismul, xenofobia şi rasismul acceptabile există bine mersi într-o parte a Europei". Alţi analişti au arătat totuşi că fenomentul extremei drepte nu se manifestă numai în Ungaria.

Potrivit cotidianului german "Der Tagespeigel", populiştii de dreapta şi forţele de extremă dreaptă din Europa înregistrează succese şi în alte ţări.

„Fraţii noştri merită cetăţenia maghiară"

În primul rând, liderul Jobbik a promis ungurilor o politică "foarte spectaculoasă şi distinctă". În "programul de guvernare" se regăsesc şi maghiarii din România, pentru care liderul de extremă dreapta va cere cetăţenia ungară. Vona Gabor a vorbit apoi la televiziunile maghiare şi despre rezultatele alegerilor şi despre ceea ce intenţionează să facă în viitorul apropiat. 

Garda Maghiară, aripa paramilitară, a fost exportată în România 

„Am luat-o de la zero, iar acum avem aproape un milion de oameni care ne-au votat. Cred că poate fi luat cu siguranţă ca un rezultat de excepţie. Mai ales că este dătătoare de speranţe în viitor, pentru că suntem în creştere", crede Vona. El este conştient că nu a reuşit să câştige încrederea budapestanilor (membrii partidului extremist numind între ei capitala „Jewdapest"), dar este mulţumit cu succesul obţinut în partea de est a Ungariei.

„În această parte a ţării, Jobbik a devenit cea de-a doua putere. A început să pornească şi de partea cealaltă a Dunării", a declarat Gabor Vona la televiziunea Duna TV (post recepţionat şi în România). 

Scopul: câştigarea următoarelor alegeri

„Gândesc ca un om de sport. Omul se pregăteşte mereu să câştige. Am spus şi la alegerile pentru Europarlamentare că, dacă obţine cineva încrederea a jumătate de milion de oameni, ceea ce Jobbik a reuşit, atunci nu trebuie să gândească la locul doi sau trei, ci trebuie să aibe ca ţel victoria. Jobbik nu intră în Parlament pentru a păstra încrederea celor 17 la sută din votanţi, ci pentru ca să ne pregătim să câştigăm următoarele alegeri", mărturiseşte liderul.

El mai susţine că partidul său „va vota pentru tot ce va fi în beneficiul naţiunii", dar că „va ridica un zid de beton foarte puternic împotriva a tot ce este împotriva poporului".

Cetăţenie ungară pentru toţi maghiarii

Gabor Vona a declarat că partidul său a fost încurajat de semnalele pozitive primite de la maghiarii de dincolo de graniţe. „Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la Dictatul de la Trianon. La această aniversare rotundă ar fi bine ca fraţii noştri care trăiesc în afara graniţelor să primească cetăţenia maghiară. Jobbik doreşte să-i susţină şi în problemele legate de autonomie".

RRomii - primii vizaţi

Gabor Vona a lăsat de înţeles la televiziunea naţională ungară şi că cele 17 procente câştigate nu-i permit să stea deoparte. Jobbik va lucra la „o soluţie  a problemei privind convieţuirea ungurilor şi rromilor. Ceea ce înseamnă eradicarea infracţionalităţii
ţigăneşti". 

"Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la Dictatul de la Trianon. La această aniversare rotundă ar fi bine ca fraţii noştri care trăiesc în afara graniţelor să primească cetăţenia maghiară."

"Jobbik va lucra la o soluţie a problemei privind convieţuirea ungurilor şi a rromilor. Ceea ce înseamnă eradicarea infracţionalităţii ţigăneşti."
Gabor Vona
lider  Jobbik