„Stratfor“: Instabilitatea politică a Egiptului este provocată de probleme vechi, nerezolvate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Criza din Egipt este mult mai adâncă decât ce se vede în ultima perioadă. Şeful Curţii Constituţionale a preluat interimatul la îndemnul Armatei, dar noul guvern se va confrunta cu aceleaşi provocări care au adus căderea lui Mohamed Morsi. Populaţia Egiptului a crescut cu mult peste posibilităţile statului şi chiar şi un stat mai puternic ar avea dificultăţi în furnizarea resurselor principale, în special combustibil şi grâu, notează „Stratfor“.

Ideea principală este că Egiptul rămâne fără bani. Dependenţa ţării de importul combustibilului şi grâului este tot mai mare. Ţiţeiul egiptean şi-a atins vârful producţiei în 1996, iar ţara a devenit importator net pentru prima dată în 2007. Subvenţiile guvernului pentru această industrie sunt o povară imensă pentru finanţele statului şi, de-a lungul anului trecut, plăţile neachitate către furnizori şi un deficit în schimbul extern disponibil pentru importatori au cauzat neajunsuri în resurse şi preţuri mari peste tot în ţară.

Guvernul are câteva opţiuni, inclusiv renunţarea la subvenţii în speranţa că preţurile mai mari vor reduce consumul, astfel încât să se limiteze şi secarea finanţelor statului. Această posibilitate reprezintă un risc ridicat pentru un eşec politic, aşadar, cel mai probabil, guvernul va continua, dacă nu chiar va creşte, angajamentul de a folosi fondurile statului pentru garantarea produselor şi preţurilor mici, continuă „Stratfor“.

A doua provocare majoră reiese din vulnerabilitatea extremă a ţării pe pieţele alimentare internaţionale. Deşi avertizările despre mijloacele din ce în ce mai puţine de hrană au fost frecvente în media, se pare că nu au rezonat în Egipt. Totuşi, asta nu înseamnă că nu se vor confrunta cu lipsa alimentelor. Pâinea este un necesar al dietei egipteanului de rând şi Egiptul se bazează pe importul a peste jumătate din consumul de grâu. Deşi fermele egiptene se dedică tot mai mult cultivării grâului, pur şi simplu nu există destul teren arabil capabil să hrănească toată populaţia.

De fapt, deşi Egiptul are o mare întindere geografică, mare parte din el este deşert nelocuibil. Populaţia egipteană creşte ameninţând din ce în ce mai mult resursele scăzute de hrană. Rata fertilităţii este, acum, de 2,9 copii de femeie şi va rămâne deasupra mediei de 2,1 şi în următoarele două decenii. Ca rezultat, Naţiunile Unite prevăd că populaţia Egiptului va depăşi 100 de milioane până în 2030. Asta înseamnă că Egiptul va avea o populaţie tânără semnificativă, iar statul va trebui să le ofere oportunităţi economice, sau măcar mijloacele necesare traiului.

Fostul lider al ţării, Hosni Mubarak, s-a confruntat cu aceleaşi probleme, iar sărăcia în creştere şi rata şomajului sunt printre cauzele principale ale revoltelor din 2011, care au dus la căderea regimului său. Valul de protestatari care l-a combătut pe Morsi, cel care era primul preşedinte ales în mod democratic din întreaga istorie a ţării, a avut ca motivaţie acelaşi lucru.

Deşi Egipt a reuşit să-şi asigure nişte fonduri limitate de la jucătorii principali dintr-o zonă cu probleme, cum ar fi Qatar, Irak, Arabia Saudită şi Libia, rămâne totuşi blocat în negocierile lui cu Fondul Monetar Internaţional pentru un ajutor financiar mai mare. Este posibil ca noul guvern să obţină o stabilitate pe care conducerea Frăţiei Musulmane nu a reuşit-o. Dar decizia militară de a-l demite pe Morsi subliniază instabilitatea sistemului politic egiptean moştenit şi poate face şi mai dificilă reîntoarcerea Egiptului pe piaţa internaţională sau câştigarea de prestanţă în faţa Occidentului. 

În orice caz, depăşirea problemelor demografice şi economice înseamnă că slujba conducerii Egiptului va fi din ce în ce mai dificilă în fiecare an şi pentru fiecare partid care ocupă scaunul prezidenţial, conchide „Stratfor“.


Citeşte mai multe despre criza din Egipt:

Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe

Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.

Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara

Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.

UPDATE Adly Mansour, un judecător necunoscut desemnat să conducă Egiptul în perioada de tranziţie, după demiterea preşedintelui Mohamed Morsi

Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi, relatează AFP.

Morsi şi întreaga echipă prezidenţială sunt reţinuţi într-o clădire a armatei

Preşedintele egiptean Mohamed Morsi era deţinut în noaptea de miercuri spre joi, împreună cu echipa sa, într-o clădire a armatei.

Bashar al-Assad: Criza din Egipt, sfârşitul „islamismului politic“

Preşedintele sirian Bashar al-Assad consideră că revolta poporului egiptean, îndreptată asupra lui Mohamed Morsi, marchează sfârşitul „islamismului politic“.

Condamnată la închisoare în Egipt, o activistă pentru drepturile omului avertizează: „Trebuie organizate alegeri fără intervenţia armatei“

Nancy Okail a fost nevoită să fugă din ţara sa natală pentru a scăpa de o sentinţă de cinci ani de închisoare. Se îndreaptă acum Egiptul către o nouă perioadă de instabilitate?

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite