Summitul G20. Revenirea la politicile Marilor Puteri

Vladimir Putin şi Donald Trump summit G20 FOTO EPA-EFE

Summitul G20 de la Osaka a dat o notă nouă lumii de azi şi perspectivelor globalizării, acolo unde nu mai contează cele 7 state cele mai industrializate, cât cele 19 plus UE care acoperă 85% din economia lumii şi peste două treimi din populaţie.

Mai democratică, altfel, G20 a fost, totuşi, scena unor întâlniri bilaterale între marile puteri care au ocultat agenda summitului şi marile angajamente pentru economia lumii. Chiar şi agenda întâlnirilor a arătat preeminenţa politicilor de Mare Putere şi tendinţa dominaţiei lumii de către SUA, China, India, cu precădere.

În această reuniune, chiar şi Japonia, statul gazdă, abia a contat în întâlnirile trilaterale, UE nu a existat, nici statele membre Italia sau Franţa, Germania a avut o întâlnire cu SUA la vârf din care a rămas remarca lui Donald Trump că doamna Merkel e o femeie extraordinară, iar doamna May s-a remarcat prin întâlnirea rece şi cuvintele dure la adresa lui Vladimir Putin. Chiar şi liderul rus a marcat puncte doar prin întâlnirea bilaterală cu Trump şi prin declaraţia sa despre moartea liberalismului democratic în lume, mai puţin prin marile realizări sau înţelegeri strategice, economice sau comerciale. Totuşi, ieşirea din izolarea Rusiei, după 2014, este evidentă.

Marile teme ale guvernanţei globale ocultate de agenda celor mari

Agenda reuniunii de la Osaka a avut câteva teme de prim plan în privinţa gestiunii globalizării şi economiei globale. Din păcate, nefiind în mijlocul unei crize economice sau financiare, nici una nu a putut acoperi agendele bilaterale şi temele mari discutate cu această ocazie. Şi în prim plan s-au aflat câteva cu relevanţă globală – războiul comercial şi al taxelor SUA-China, perspectiva unui atac SUA-Statele din Golf - aliaţi în Iran – şi un număr de chestiuni arzătoare locale – evitarea sancţiunilor economice de către Turcia pentru importul de baterii S400 din Rusia respectiv perspectiva vizitei Preşedintelui Donald Trump în Coreea de Nord, lângă Zona Militarizată inter-coreeană, şi perspectiva programului nuclear nord-coreean.

Noutatea majoră o reprezintă revenirea la regulile economiei globale şi a globalizării şi la rolul preeminent al instituţiilor internaţionale, cărora li se cere să se reformeze. Şi Organizaţia Mondială a Comerţului, şi FMI cu rolul său în echilibrele globale, în ambele instituţii reformele trebuie făcute dar ambele îşi menţin rolul în economia globală.

În această reuniune, chiar şi Japonia, statul gazdă, abia a contat în întâlnirile trilaterale, UE nu a existat, nici statele membre Italia sau Franţa.

Regulile economice fundamentale pentru edificarea unei creşteri economice sustenabile şi inclusive şi acţiuni concrete pentru a creşte acest potenţial s-au aflat în prim planul discuţiilor, ca şi temele finanţelor şi impozitelor internaţionale, adaptate la schimbările structurale aduse de digitalizare. Investiţiile şi comerţul, rolul acestora în creşterea productivităţii, inovaţia, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea au fost în prim planul agendei globale. La fel mediul şi energia, adaptarea la schimbările demografice, problema deşeurilor de plastic în mări şi oceane, rolul femeilor sau sănătatea, cu preponderenţă cea a unor societăţi îmbătrânite.

Două trilaterale au dominat reuniunile din marja summitului, una Rusia-China-India, cu chestiunea echilibrelor pe relaţiile dintre cei trei – şi o declaraţie ce condamna unilateralismul şi ingerinţa în afacerile interne ale statelor, cu direcţie SUA – a doua Japonia-India-SUA, cu scopul evident al îndiguirii Chinei. De altfel, în relaţia bilaterală SUA-India, temele taxării şi excluderii Indiei dintre ţările ce beneficiau de preferinţe comerciale americane au fost abordate, Donald Trump anunţând o înţelegere foarte bună cu premierul Modri. La capitolul bilaterale, Donald Trump a fost campionul imaginii, fiind vânat, având numeroase intervenţii după bilaterale şi acoperind întreaga agenda globală.

FOTO Guliver/Getty Images

Trump jovial şi ultra-prezent mediatic, Putin ieşit din izolare, May magistrală punându-l la punct

Donald Trump şi-a făcut numărul într-o întâlnire pe care o consideră plictisitoare an de an, dar care e împănată de întâlniri blitz cu încheierea de afaceri pe bandă rulantă, întâlniri în care Preşedintele american subliniază nevoia relaţiilor personale, dincolo de acţiunile propriei diplomaţii sau a serviciilor secrete, pe care le neglijează, când nu le ironizează sau discreditează. Deseori ridicat de la masa să stea de vorbă cu unul şi altul, Trump a subliniat din nou egolatria posturii sale şi primatul imaginii în acţiunile sale de politică externă, cu realizări greu de cuantificat. Totuşi s-a înregistrat o slăbire a presiunilor şi tensiunilor pe mai toate planurile.

Vladimir Putin a marcat faptul că nu mai e izolat, aşa cum s-a întâmplat la G20 din Australia 2014 şi ulterior. La nici 5 ani după anexarea Crimeei şi agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei, a avut o întâlnire amiabilă cu Donald Trump, cu suma temelor anunţate, ceva glume în engleză cu Putin despre presă, fake news şi ingerinţa în alegeri şi nimic despre marinarii ucraineni şi navele ucrainene agresate de marina rusă în largul strâmtorii Kerci. Pe de altă parte, premierul britanic Theresa May şi-a încheiat ultima întâlnire la vârf cu Putin într-o formulă glacială.

În bilaterală, între Trump şi Putin, s-a discutat despre Iran, Siria, Venezuela şi Ucraina, dar fără nici un detaliu public. De altfel, această întâlnire şi glumele în engleză au marcat singurele realizări ale lui Putin. Theresa May i-a spus direct că activitatea rusă ameninţă Marea Britanie şi că e iresponsabilă, şi atât timp cât aceasta nu încetează, relaţia nu va putea fi îmbunătăţită, cu referire direct la intervenţii ostile în Regat şi în statele aliate, dezinformare şi atacuri cibernetice. Marea Britanie a vizat şi situaţia din Ucraina, capturarea marinarilor ucraineni şi a vaselor, nevoia de a-i elibera şi de a dezescaladarea conflictelor cu Ucraina şi în Marea Neagră.

Donald Trump şi-a făcut numărul într-o întâlnire pe care o consideră plictisitoare an de an, dar care e împănată de întâlniri blitz cu încheierea de afaceri pe bandă rulantă.

De altfel, în cazul Chinei, Japonia a fost singura care a ridicat problema drepturilor omului, declaraţia vicepreşedintelui Pence la comemorarea a 30 de ani de la evenimentele din Piaţa Tien An Men fiind amânată de către Donald Trump. De altfel, marii perdanţi ai summitului sunt exact cei oprimaţi de jur împrejurul lumii, marii actori fiind mai preocupaţi de propriile interese, de bani şi afaceri decât de condamnarea Arabiei Saudite pentru cazul Kashoggi, a Chinei pentru represiunile la adresa uigurilor sau pentru siguaţia din Honk Kong, abordată doar de Japonia în întâlnirea cu China. Libertăţile şi drepturile omului sunt cele care pierd pe toată linia.

Cu China întâlnirea lui Trump a fost bună, sancţiunile şi creşterile de taxe au fost oprite şi se negociază mai departe. Deci o stagnare a acţiunilor şi negocieri la fel de sterile între cele două părţi. În schimb, pe relaţia cu Turcia, Erdogan a câştigat faptul că noile sancţiunile nu se vor aplica, Trump dând vina pe predecesorul său Barack Obama care nu a vrut să vândă sisteme Patriot Turciei. O vizită la vârf a fost anunţată în Turcia, fără dată. Afacerea S 400 ar fi mult mai complicată, susţine Preşedintele Donald Trump, în timp ce premierul Recep Tayyip Erdogan aşteaptă şi primele livrări de F35 la mijlocul lui iulie. Lucrurile sunt încă neclare. În schimb, în siajul Turciei, India a obţinut şi ea acces la cumpărarea de sisteme antirachetă S400 de la Rusia.

FOTO Mediafax / Hepta / Anadolu Agency / ABACAPRESSCOM / Biroul de presă al Kremlinului

Moartea liberal-democraţiei globale?

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a creat propriul număr de vizibilitate, într-un summit G 20 în care nu prea a avut un rol foarte mediatizat, asta şi din cauza absenţei transparenţei în discuţiile cu Donald Trump. El a compensat printr-o intervenţie în care anunţă moartea liberal-democraţiei, promovând propriul model al democraţiei suverane, verticala puterii şi putinismul autocratic. Liberalismul occidental şi-a încheiat rolul, susţine Putin, locul său fiind luat de naţionalisme, populisme occidentale şi de modelul autocratic, care s-ar fi dovedit mai eficient.

Cum preşedintele american s-a întâlnit şi a făcut afaceri nu cu vechii aliaţi europeni – o întâlnire cu doamna Merkel practic fără istoric, cu relevanţă pe Iran, doar şi alergătura lui Macron cu dou-trei schimburi rapide şi dure de mesaje, dar fără nici o întrevedere cu Trump – ci cu statele autocrate precum China, Rusia, Arabia Saudită, Brazilia, iar gestul a fost criticat de întreaga presă americană, discursul lui Putin a avut, în context, şi mai mare vizibilitate. E adevărat că pe marile teme economice şi comerciale Rusia a fost absentă.

Depăşite sunt autoritarismul, cultul personalităţii şi guvernarea oligarhilor, susţine Tusk într-o postare care a făcut epocă şi e singura contribuţie europeană remarcabilă la acest summit.

Putin a subliniat că partenerii occidentali au fost de acord că unele elemente ale ideii liberale, precum multiculturalismul, nu mai sunt acceptabile. Creşterea mişcărilor populiste susţinute de către Moscova, ca şi alegerea neaşteptată a lui Donald Trump au fost întărite la Osaka de înclinaţia de a face târguri directe, prompte şi eficiente nu cu democraţiile - ce au nevoie de mandate şi validări parlamentare, ci cu autocraţiile către care înclină preşedintele american care le laudă rezultatele în alegeri – acolo unde acestea mai au loc, şi nu sunt moşteniri din naştere – şi prin eficienţa realizării acordurilor.

Putin susţine că elitele conducătoare în Europa de Vest s-au depărtat de popor şi că prăpastia între interesele elitelor şi ale marii majorităţi a poporului s-a căscat tot mai mare, un adevărat ecou ale zicerilor lui Steve Bannon şi ale tuturor populiştilor europeni eurosceptici. Putin a sugerat că forţele autocrate şi populiste au echilibrat liberal democraţia şi că sunt în ascensiune.

Tirada sa a fost contrată dur şi aplaudat de către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a anunţat că e în complet dezacord cu Putin că liberalismul ar deveni depăşit ca model. Depăşite sunt autoritarismul, cultul personalităţii şi guvernarea oligarhilor, susţine Tusk într-o postare care a făcut epocă şi e singura contribuţie europeană remarcabilă la acest summit.

Asta alături de Theresa May, care a cerut Kremlinului ca cei care au purtat atacul cu gaz neurotoxic de nivel militar de la Salisbury, atac care a dus la moartea a doi cetăţeni britanici trebuie predaţi înaintea refacerii bunelor relaţii cu Londra şi că Rusia trebuie să oprească activităţile iresponsabile şi destabilizatoare. Cele mai dure replici adresate direct, în faţa, de la obraz, lui Vladimir Putin, momentul de glorie la apus al premierului britanic. Putin a răspuns că povestea cu spionul nu valorează nici 5 kopeici, darămite 5 lire sterline.

Declaraţia finală: numai de bine până la anul

Până la urmă a rămas doar dorinţa afirmată de a avea un comerţ global liber, corect, nediscriminator, transparent şi predictibil, la fel şi mediul investiţional global şi pieţele deschise. S-a reafirmat sprijinul pentru reforma OMC – Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pentru a-i îmbunătăţi funcţiile, iar FMI trebuie să întărească siguranţa financiară, devenind o instituţie puternică, bazată pe reprezentarea proporţională şi cu resurse suficiente. Documentul final face referire şi la standardele acceptate internaţional, care să susţină o creştere sustenabilă.

În ceea ce priveşte încălzirea globală, referirea la acordul de la Paris s-a menţinut, la cererea imperativă a Franţei, cu SUA marcându-şi poziţia de opt out, după retragerea din acordul de la Paris care dezavantajează muncitorii şi plătitorii de taxe americani, marcând o „abordare echilibrată“ între nevoia de energie sigură, de încredere şi la preţ convenabil pentru toţi cetăţenii, promovarea creşterii economice concomitent cu reducerea emisiilor de carbon.

Donald Trump se pare că s-a întors schimbându-şi opinia şi în privinţa Huawei, acceptând vânzările de tehnologie şi echipamente americane către gigantul chinez în telecomunicăţii, care continuă să fie o ameninţare pentru securitatea naţională a SUA deşi lider în tehnologia 5G. De altfel, China a echilibrat balanţa comercială şi a obţinut amânarea sancţiunilor prin creşterea taxelor, asumându-şi cumpărarea mai multor produse americane de la fermieri.