Unde se situează România în topul celor mai militarizate ţări

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Israelul ocupă primul loc în topul celor mai militarizate state din lume
Israelul ocupă primul loc în topul celor mai militarizate state din lume

Achiziţiile masive de armament din 2013 au fost cele care au influenţat topul, primele zece trepte fiind ocupate de trei ţări din Orientul Mijlociu, două din estul Asiei şi cinci din Europa.

Indicele Global al Militarizării (GMI) realizat de Centrul International pentru Conversie de la Bonn (BICC) măsoară importanţa şi puterea aparatului militar într-o ţară în raport cu societatea ca întreg. Ediţia din acest an se bazează pe datele aferente anului 2013 şi include 152 de ţări. 

România se află pe locul 35 în clasament, în timp ce Bulgaria ocupă treapta a 27-a. Ucraina se regăseşte pe locul 13, în timp ce Serbia este pe 33. Republica Moldova se află la jumătatea topului, pe locul 75. 

Analiştii de la Bonn pun consolidarea militară din Orientul Mijlociu pe seama eforturilor de se apăra ale regimurilor totalitariste împotriva oricăror potenţiali inamici din exterior. Totodată, aceste ţări au investit mai mult în sectorul militar din cauza conflictelor externe şi a potenţialelor ameninţări generate de acestea. „Per total, trebuie să presupunem că nivelul militarizării din regiune va rămâne ridicat sau chiar va creşte”, avertizează BICC. 

„Orientul Mijlociu continuă să fie un punct al atenţiei globale când vine vorba despre militarizare”, a declarat într-un comunicat Jan Grebe, cercetătorul de la BICC care a realizat ediţia din acest an a GMI. Israelul continuă să conducă topul şi arată cel mai ridicat nivel de militarizare din lume. Statele arabe Siria (4), Iordania (8), Kuweit (12) şi Oman (16) sunt cele mai militarizate din regiune. 

Actori regionali precum Arabia Suadită şi Iran se regăsesc pe locurile 20, respectiv 31. „Creşterea gradului de neîncredere şi conflictele armate cauzează îngrijorări că o dinamică fatală a procesului de înarmare se va observa în regiune”, atrage atenţia Grebe. 

Top 10 ţări militarizate 

 

1. Israel

2. Singapore

3. Armenia

4. Siria

5. Rusia

6. Cipru

7. Coreea de Sud

8. Iordania

9. Grecia

10. Azerbaijdan

11. Belarus

12. Kuwait

13. Ucraina 

14. Brunei

15. Mongolia

16. Oman

17. Finlanda

18. Algeria

19. Bahrain

20. Arabia Saudită

21. Estonia

22. Vietnam

23. Belize

24. Turcia

25. Liban

26. Egipt

27. Bulgaria

28. Portugalia

29. Maroc

30. Iran

31. SUA

32. Emiratele Arabe Unite

33. Serbia

34. Norvegia

35. România

36. Danemarca

37. Chile

38. Irak

39. Elveţia

40. Macedonia

41. Peru

42. Thailanda

43. Ecuador

44. Sudanul de Sud

45. Angola

46. Sri Lanka

47. Georgia

48. Yemen

49. Franţa

50. Malaysia

În Europa, Armenia şi Azerbaidjanul au alocat constant bugete din ce în ce mai mari pentru armate, indicând acum un nivel „foarte ridicat” al militarizării. Acesta poate fi însă explicat prin faptul că Rusia, aflată pe locul al cincilea în clasament, le furnizează arme ambelor state din Caucaz de Sud, iar Moscova a început, din 2008, o amplă reformă militară. 

Între 2009 şi 2013, bugetele alocate de statele europene din NATO pentru achiziţii de arme şi echipament militar a scăzut cu mai bine de nouă miliarde de dolari. Cu toate acestea, multe dintre aceste state continuă să aibă un nivel ridicat al militarizării. Grecia se regăseşte pe a noua poziţie, Estonia - pe 21, Turcia pe 24, Bulgaria - pe 27, Portugalia - 28. 

„Această situaţie este periculoasă”, spune Conrad Schetter, director de cercetare al BICC, care susţine că GMI trebuie folosit ca „un sistem timpuriu de alarmă”. „Actorii politici trebuie acum să se angajeze să evite alte escaladări”, adaugă acesta. 

În ceea ce priveşte Asia, achiziţiile masive de arme realizate de Singapore reprezintă o reacţie faţă de numeroasele dispute teritoriale pe care le are, dar şi a dorinţei de a-şi asigura controlul asupra căilor maritime importante din regiune şi a strategiei agresive a Chinei în aceste chestiuni. Similar, nivelul ridicat al militarizării înregistrat în Coreea de Sud trebuie interpretat în contextul stării continue de războiu cu Nordul, dar şi al disputelor teritoriale cu Japonia şi China din Marea Galbenă.

„Importanţa tot mai mare a forţelor marine indică totodată faptul că disputele teritoriale cu Japonia şi China din Marea Galbenă au o influenţă asupra politicii de achiziţii a Coreei de Sud, la fel cum are şi protejarea căilor navigabile”, spune Grebe. 

Grupul de cercetări Global Firepower a analizat resursele de care dispun marile puteri militare. 

Click pe imagine pentru a accesa infografia interactivă 

top armate

Dincolo de numărul de trupe şi de echipamentul militar, puterea unei armate depinde în mare măsură de potenţialul economic al şi de infrastructura ţării care o controlează, dar şi de resursele naturale pe care se poate baza în eventualitatea izbucnirii unui conflict.

Conflictul din Ucraina, cu tensiunile separatiste din estul ţării şi anexarea Peninsulei Crimeea, reprezintă una dintre cele mai grave crize de securitate pentru Uniunea Europeană de la înfiinţare încoace. În timp ce NATO dă asigurări şi promite consolidarea structurilor pe flancul de est, la nivelul Uniunii Europene răspunsul în faţa crizei a stat sub semnul lipsei de coordonare: atât între statele comunitare, cât şi între UE şi cel mai puternic aliat al ei, Statele Unite ale Americii. 

Tensiunile au readus în atenţie, după cum au subliniat pe rând şi oficialii americani şi cei ai NATO prezenţi în ultima perioadă la Bucureşti, nevoia investiţiilor în apărare. Însă dincolo de bugetele armatelor, puterea militară depinde şi de alţi factori precum resurse naturale, rezerve valutare şi resursă umană disponibilă.

CITEŞTE MAI MULT

Liderii din administraţia siriană încep să fie „vânaţi” de rebelii opoziţiei

Guvernatorul provinciei Hama din centrul Siriei a fost ucis, duminică, într-un atentat cu maşină-capcană, au anunţat surse din televiziunea naţională, atacurile fiind atribuite rebelilor.

INFOGRAFIE Conflictul din Siria reaprinde Războiul Rece. Istoria atacurilor cu arme chimice

Siria se află mai aproape ca niciodată de o posibilă intervenţie militară din exterior, după presupusul atac chimic de la Damasc.

Reuters: După atacul din Damasc, livrările de arme către rebelii sirieni au crescut

Susţinătorii din Golf ai rebelilor sirieni au livrat 400 de tone de armament militanţilor anti-Assad, într-unul din cele mai mari transporturi de arme de la începutul conflictului în 2011, anunţă cotidianul israelian Haaretz, citând surse ale opoziţiei siriene.

Regimul sirian a autorizat ancheta ONU în cazul presupusului atac cu arme chimice

Autorităţile guvernamentale din Siria au autorizat o anchetă a unei echipe a Naţiunilor Unite în zona suburbiilor Damascului, unde există suspiciuni că a avut loc un atac cu arme chimice, în noapte de 21 august, relatează AFP.

John Kerry a discutat cu ministrul sirian de Externe despre presupusul atac cu arme chimice

Secretarul de Stat american, John Kerry, a avut o discuţie telefonică astăzi, în mod excepţional, cu ministrul sirian de Externe, Walid al-Moualem, despre presupusul atac cu arme chimice din 21 august, anunţă Departamentul de Stat american, citat de AFP.

Casus belli: armele chimice siriene. Unde este adevărul?

„Avem la dispoziţie o serie de opţiuni şi vom acţiona într-un mod foarte în cunoştinţă de cauză pentru ca deciziile să corespundă atât interesului nostru naţional, cât şi analizei noastre privind ceea ce poate să facă pentru avansarea obiectivelor noastre în Siria", a declarat un oficial al Casei Albe, ieri seară la Washington.

SONDAJ: Americanii se opun intervenţiei militare în Siria

Aproximativ 60% dintre americani consideră că Statele Unite nu ar trebui să intervină în războiul civil din Siria, în timp ce numai 9% cred că preşedintele Obama ar trebui să permită o intervenţie militară, conform unui sondaj realizat de Reuters/Ipsos.

Siria ameninţă SUA: „Va arde tot Orientul Mijlociu“

Guvernul de la Damasc a avertizat sâmbătă Statele Unite că un atac asupra Siriei „nu va fi vreun picnic pentru nimeni, sub nicio formă, pentru că o agresiune ar atrage grave repercusiuni şi ar fi o minge de foc care ar face să ardă întreg Orientul Mijlociu”, notează EFE.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite