În lume

articolul anterior articolul urmator

Ucraina în NATO – un vis prea îndepărtat? Concluziile întrevederii de la Casa Albă între Zelenski şi Biden

18
6 Sep 2021 07:04:40
LARICS
Preşedintele american Joe Biden (dreaptă) şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Sursă foto: Associated Press
Preşedintele american Joe Biden (dreaptă) şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Sursă foto: Associated Press

Momentul îndelung aşteptat de către preşedintele Zelenski pentru o întrevedere cu preşedintele Joe Biden s-a întâmplat, în sfârşit, la Casa Albă, pe 1 septembrie, cu o zi întârziere după o a doua reprogramare anunţată anterior de la Washington, administraţia prezidenţială americană fiind în mod justificat mai preocupată pe plan extern de evenimentele din Afganistan şi retragerea

trupelor americane, iar pe plan intern de dezastrele naturale cauzate de uraganul Ida şi gestionarea noului val pandemic de COVID aflat în ascensiune. 

Desigur că amânarea repetată a acestei întâlniri, precum şi distanţa de timp relativ mare de la turneul european al preşedintelui american şi summitul SUA-Rusia care a avut loc în luna iunie, a conferit o stare de tensiune părţii ucrainene. Mai ales că devenise tot mai limpede în presa de la Kiev că problematică ucraineană şi criza din estul Ucrainei (împreună cu anexarea Crimeii) devin un subiect de nivel secundar sau chiar terţiar pe agenda americană şi implicit globală de geopolitică. Mai mult, din semnalele transmise de administraţia Biden până în ajunul vizitei lui Zelenski la Washington se arată că criza ucraineană a ajuns să reprezinte doar o problemă regională, iar declaraţiile preşedintelui SUA de la întrevederea cu Zelenski au confirmat faptul că Ucraina este privită strict prin grila de securitate europeană: „Ucraina şi Statele Unite au un sistem de valori comune şi un angajament puternic pentru îndeplinirea unei promisiuni... şi aceasta este o Europă întreagă, liberă şi în pace”, după cum a transmis Biden. 
 
Sursă foto: Administraţia prezidenţială a Ucrainei 
 

Ucraina – fără o perspectivă clară de aderare la NATO

După cum se estima în spaţiul mediatic din Ucraina înainte de vizita preşedintelui Zelenski în SUA, acesta nu se putea întoarce nici în cel mai optimist scenariu cu garanţii de securitate de la Casă Albă, iar aşteptările cele mai mari erau legate de conferirea unei oportunităţi de apropiere graduală faţă de NATO, participarea la procesul MAP (Membership Action Plan) şi aderarea la alianţa militară - însă acestea nu au fost îndeplinite. „Asistenţă în orice privinţă, cu excepţia NATO: ceea ce Zelensky şi Biden şi-au promis reciproc”, titrează Evropeiskaia Pravda într-o analiză ulterioară declaraţiei comune semnată de către cei doi şefi de stat. Autorul articolului, Serghey Sidorenko, remarcă faptul că „în aliniatul cu titlul ambiţios «sprijin pentru aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei», nu este nicio singură frază despre un astfel de sprijin... sau o promisiune de a ajuta calea aderării” la NATO a Ucrainei, iar acest lucru „nu este un accident”. 
 
Sursă foto: Fragment din Declaraţia comună privind parteneriatul strategic SUA-Ucraina publicată pe site-ul oficial al Casei Albe
 
De altfel, articole din presa ucraineană premergătoare vizitei lui Zelenski în SUA prevesteau faptul că „este puţin probabil să se obţină garanţii directe de securitate”, însă chiar şi în aceste condiţii ar fi bine ca „Ucraina să nu şantajeze Statele Unite” şi „să nu se plângă părţii americane cu privire la Memorandumul de la Budapesta şi la aderarea la NATO”. 
 
Între timp, de la Washington, Ucraina a obţinut un pachet de asistenţă financiară pentru armament în valoare de 60 de milioane de dolari, un nou acord-cadru formal de cooperare în domeniul apărării şi securităţii şi reactivarea Comisiei de parteneriat strategic (PSC) între Ucraina şi Statele Unite, care fusese suspendată încă din 2018. De asemenea, pe plan securitar, SUA au subliniat că nu vor recunoaşte niciodată anexarea Crimeii şi şi-au reafirmat sprijinul deplin pentru eforturile internaţionale de soluţionare a conflictului din Donbass, inclusiv formatul Normandiei, însă fără să-şi exprime în mod clar dacă va accepta sau nu să facă parte din acesta (o altă dorinţă exprimată anterior de către partea ucraineană).
 

Elefantul din cameră: Nord Stream 2

Având în vedere faptul că Statele Unite nu au promis Ucrainei nicio garanţie directă de securitate sau o perspectivă clară de aderare la NATO, preşedintele Zelenski spera măcar la o compensaţie economică în urma acordului Nord Stream-2 cu Germania. Fiind conştient de decizia administraţiei Biden de a nu bloca construcţia gazoductului care va conecta – din nou! - direct Rusia cu Europa şi va ocoli Ucraina, o ultimă solicitare de intervenţie asupra finalizării acestui proiect a fost rostită voalat, singurul rezultat al discuţiilor pe această tematică a fost cel exprimat de preşedintele ucrainean la conferinţa de presă de după întâlnirea de la Casa Albă prin care acesta ar fi primit garanţii personale din partea lui Joe Biden în vederea impunerii unor sancţiuni împotriva Nord Stream 2 în cazul încălcărilor şi a creării unei situaţii periculoase pentru Ucraina. (Declaraţia preşedintelui Zelenschi aici.) 
 
Singura chestiune pozitivă ar fi una din concluziile la care a ajuns editorialistul Vadim Denisenko în articolul său din gazeta.ua privind principalele rezultate ale vizitei lui Zelenski la Washington: „Nord Stream-2 nu va fi urmat de alte concesii către Kremlin”. Reamintim faptul că punerea în exploatare a gazoductului Nord Stream 2 între Rusia şi Germania este o ameninţare de securitate energetică pentru Ucraina, fiindcă relevanţa strategică a Ucrainei va scădea covârşitor de îndată ce conducta va deveni operaţională, iar Rusia nu va avea nevoie de Ucraina drept cale de tranzit a gazului spre Europa (acordul de tranzit expiră în 2024). 
 
În plan economic, în cadrul vizitei preşedintelui ucrainean la Washington s-au pus bazele unei cooperări privind energia nucleară, fiind semnat un memorandum (dar nu un acord) şi un plan de investiţii în valoare de 30 de miliarde de dolari între Energoatom, operatorul centralelor nucleare din Ucraina, şi Westinghouse electric, producătorul american de reactoare nucleare, privind construcţia de noi reactoare ale centralei nucleare Khmelniţki. Această iniţiativă poate fi privită şi din perspectiva că Washington este gata să investească în construcţia infrastructurii pentru furnizarea de surse alternative de energie la gazul rusesc care nu va mai tranzita Ucraina odată cu finalizarea Nord Stream 2. Gest de consolare? 
 
La programul de asistenţă financiară obţinut de administraţia kieveană se mai pot adăuga încă 45 de milioane de dolari drept asistenţă umanitară pentru a gestiona consecinţele conflictul aflat în curs de desfăşurare în estul Ucrainei, iar alte 12,8 milioane de dolari vor fi alocate combaterii efectelor pandemiei, fiindu-i promise, de asemenea, furnizarea de loturi suplimentare de vaccin împotriva COVID-19. În continuare, Ucraina ar mai putea primi cel puţin 3 miliarde de dolari de la Banca de Export-Import a SUA (EXIM) pentru proiecte economice, însă această cooperare va depinde numai de succesul reformelor pe care Ucraina le va implementa în perioada următoare îndeosebi în sistemul judiciar
 
 
Sursă foto: Administraţia prezidenţială a Ucrainei 
 

Tema pentru acasă a lui Zelenski: lupta împotriva corupţiei

Pragmatismul american - cauzat din experienţe trecute, atunci când SUA au semnat memorandumuri în valoare de zeci de miliarde de dolari cu Ucraina – va fi marca acestei administraţii: intrarea în vigoare a acordurilor şi a ajutoarelor va depinde de o serie de factori şi de condiţionalităţi, care implică din plin administraţia Zelenski şi sunt la îndemâna ei.  
 
În primul rând, Ucraina trebuie să reformeze sistemul judiciar în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, iar primul pas la care Kievul s-a angajat este să aleagă în perioada imediat următoare un nou procuror specializat în anticorupţie şi să adopte legi pentru a proteja independenţa Biroului Naţional Anticorupţie, precum şi pentru a asigura un proces transparent şi credibil pentru alegerea succesorului său. De asemenea, Ucraina s-a angajat să adopte o legislaţie care va stabili un proces solid de verificare a investiţiilor şi să implementeze reformele recomandate de Fondul Monetar Internaţional. 
 
O mare parte a acestor reforme trebuiau deja realizate înainte de vizita lui Zelenski la Casa Albă, după cum sublinia în primăvară secretarul de stat american Anthony Blinken, însă niciuna dintre acestea nu a fost realizată, conform analizei publicaţiei tsn.ua, în care se subliniază faptul că „actuala administraţie americană este foarte pragmatică” şi „vor acţiuni concrete din partea Ucrainei”, iar ceea ce i s-a dat deocamdată Kievului este „o fereastră de oportunitate” sau, în termeni metaforici, „mai degrabă o undiţă, decât un peşte prins”  
 
Evoluţia de mai departe a relaţiilor dintre Ucraina şi SUA, precum şi procesul de reconstrucţie şi modernizare al ţării din estul Europei depinde în cea mai mare măsură de ucraineni şi de liderii săi politici. Ucraina îşi are soarta în propriile mâini, iar acest aspect ar trebui să fie perceput la nivelul întregii societăţi. 
 
Visul euroatlantic, care pare acum mai greu ca niciodată de împlinit, va trece prin voinţa şi putinţa politicienilor de la Kiev, pe de-o parte, şi capacitatea populaţiei de a răspunde corespunzător faţă de un asemenea proiect major (în ceea ce priveşte opţiunile populaţiei faţă de NATO, a se vedea aici). 
   
*Cristina Melnic este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expertă LARICS pe spaţiul post-sovietic.  
 
Disclaimer: Acest material face parte dintr-un proiect ce este finanţat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A.  ​Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorului/ autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

18 Comentarii

Ludwig
6.09.2021, 07:57:21

Ucraina nu are ce cauta nici in NATO si nici in UE. Este oricum in adancul sufletului pro-rusia. Este un stat artificial aparut in 1992 pe ruinele fostului urss ce a mostenit teritorii furate in urma pactului ribentrop-molotov de la romania, polonia, slovacia, etc. Sa de-a teritoriile furate inapoi si dupa asta poate in 20 de ani daca se democratizeaza mai vedem...Noi am stat din 1993-2007 pana am intrat in UE. Turcia sta din anii 60 si asteapta...

+21 (21 voturi)
Zee
6.09.2021, 12:33:00

Fb Domnu Ludwig. Am si o intrebare. Ce sa faca Ucraina cu Transcarpatia? Saa dea inapoi pentru Ungaria sau pentru Slovacia? Fiindca si asta este un teritoriu mostenit de un pact. mai bine zis teritoriul luat pe baza pactului Ribentrop- Molotov a fost luat de la Ungaria de Cehslovacia pe baza pactului sau mai bine zis dictatului de laTrianon. Astazi in Transcarpatia traiesc ucraineni, unguri, ruteni dar nu prea traiesc slovaci. Deci ce spune arbitrajul?

+1 (1 vot)
Michiu Stefan
6.09.2021, 08:54:54

Este maximul ce se putea obtine!Drept concluzie-Ucraina va fi in continuare sustinuta activ si pe multiple planuri-inclusiv militar-de SUA dar din motive de Urs rusesc,apartenenta la NATO-dorita de orice stat din vecinatatea Ursului pentru siguranta nationala- nu poate fi promisa.Ar provoca o reactie imprevizibila a criminalului de la Kremlin,si dat fiind natura acestuia,Ucraina ar fi in pericol maxim de agresine pe scara larga.

-10 (16 voturi)
Stefan din Nord
6.09.2021, 10:45:33

Estonia ,Letonia si Lituania Foste republici URSS la fel ca Ucraina Ele in NATO si UE ,Ucraina NU Toate 3 au o importanta minoritate de rusi la fel ca Ucraina .

-8 (14 voturi)
gheorghe Florin
6.09.2021, 13:52:26

Disclaimerul de la finalul articolului e mai interesant decat articolul in sine.........

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (18)

Modifică Setările