În lume

articolul anterior articolul urmator

Un deputat rus susţine un referendum pentru unificarea Kazahstanului cu Rusia. Ce spun analiştii despre situaţia din regiune şi butoiul de pulbere din ţară

15
6 Jan 2022 17:56:57
Autor: Cristina Ene
Preşedintele Kazahstanului FOTO Arhivă
Preşedintele Kazahstanului FOTO Arhivă

Un deputat din Duma de Stat, ales din partea partidului Rusia Unită al preşedintelui rus Vladimir Putin, şi-a declarat susţinerea pentru un referendum de unificare a Kazahstanului cu „patria istorică, Rusia”.

„Asia Centrală este pământ rusesc! Se discută despre posibila reunificare a Kazahstanului cu Rusia. Personal, poziţia mea de cetăţean al Federaţiei Ruse, indiferent de politică şi poziţii este: susţin organizarea unui referendum privind unificarea Kazahstanului cu patria istorică, Rusia. Observ că însuşi preşedintele Kazahstanului Kasim-Zhomart Tokaev îşi emite declaraţiile în limba rusă. Cred că asta ar  fi o bună manifestare a democraţiei autentice”, a scris Sultan Hamzaev pe Facebook.
 
Rusia a trimis joi în Kazahstan un contingent de paraşutişti ca parte a unei misiuni temporare de menţinere a păcii după ce preşedintele ţării a solicitat ajutor pentru controlul protestelor din partea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) condusă de Rusia şi din care fac parte foste republici sovietice.
   
Protestele de stradă izbucnite pe 2 ianuarie după creşterea preţului la carburanţi au degenerat în revoltă antiguvernamentală şi încleştări cu forţele de ordine soldate cu cel puţin o mie de răniţi în rândul populaţiei,unii internaţi în stare gravă şi un număr încă necunoscut de morţi după ce autorităţile au anunţat „eliminarea” unor protestatari care au luat cu asalt, incendiat şi pătruns în clădirile guvernului. Postul public de televiziune din Kazahstan a relatat că 12 poliţişti au murit în timpul ciocnirilor cu manifestanţii la Almatî.
 
Comisia Europeană, executivul UE, a făcut un apel la reţinere adresat tuturor părţilor.
 
„Violenţa trebuie să înceteze. Cerem reţinere tuturor părţilor şi o soluţionare paşnică a situaţiei. Evident, UE este pregătită şi dispusă să sprijine un dialog în ţară”, a declarat un purtător de cuvânt al UE.
 
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat că prezenţa trupelor străine în Kazahstan trebuie să fie privită cu prudenţă.
 

De ce Kremlinul are motive să urmărească cu atenţie situaţia din Kazahstan

 
Situaţia din Kazahstan este urmărită cu atenţie la Kremlin şi în Asia Centrală, după ce protestatarii au dărâmat statuia fostului preşedinte Nursultan Nazarbaiev, cel care a condus ţara după prăbuşirea URSS şi care a fost un aliat loial al Rusiei, intrând în  parteneriate economice şi de securitate dominate de Rusia, scrie Al Jazeera.
 
Miercuri, succesorul său, actualul preşedinte Kasim-Zhomart Tokaev, l-a demis din Consiliul de Securitate, o mişcare despre care unii observatori spun că este şansa Moscovei de a-şi restabili puterea în Kazahstan,  o putere economică a Asiei Centrale datorită resurselor bogate de hidrocarburi.
 
„Pentru unii, este o revoltă populară, în timp ce pentru alţii e o şansă excelentă de a restabili URSS în detrimentul dictatorilor înspăimântaţi care îşi trădează ţara pentru a-şi salva pielea şi ce a mai rămas din puterea lor”, a declarat pentru Al Jazeera Nikoliy Mitrokin, cercetător la Universitatea din Bremen din Germania.
 
La începutul tulburărilor Moscova s-a distanţat într-o anumită măsură de tulburări, motivând că Kazahstanul îşi poate „rezolva în mod independent problemele interne” şi avertizând cu privire la interferenţele străine.
 
Acum însă o alianţă militară condusă de ruşi a unor foste state sovietice trimite trupe în Kazahstan, în încercarea de a restabili ordinea, după ce Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) în fruntea căreia se află premierul armean Nikol Paşinian, a dat curs cererii de asistenţă a preşedintelui Tokaev.
 
Însă, în vreme ce oficialii kazahi îi consideră pe protestatari drept „extremişti”, mulţimile formate în mare parte din tineri kazahi sunt necoordonate, nu au lideri vizibili şi nu sunt susţinute de opoziţia marginalizată şi fracturată a Kazahstanului.
 
„Nu există structuri [organizaţionale] comune şi lideri clari până acum, este mai degrabă un protest al lucrătorilor din principalele industrii de resurse, se pare, mici antreprenori şi tineri”, a spus Mitrokhin.
Protestele sunt, de asemenea, total diferite de tulburările anterioare din Kazahstanul post-sovietic care au fost uşor localizate şi reprimate, a spus un alt observator.
 
„Această nelinişte este la o scară cu totul diferită – cuprinzând întreaga ţară – şi arată măsura în care stabilitatea anterioară a fost superficială şi bazată pe o împărţire a prăzii de către o elită mică şi neresponsabilă”,a spus pentru  Al Jazeera Kevork Oskanian, lector la Universitatea din Exeter din Regatul Unit.
 
Protestele semnifică, de asemenea, o dorinţă mai largă, la nivel regional, de schimbare politică.
Patru dintre cele cinci naţiuni ex-sovietice din Asia Centrală, o regiune în mare parte musulmană, bogată în resurse, de peste 65 de milioane de locuitori, întinsă strategic între Rusia, China şi Afganistan, au fost conduse de lideri în vârstă care şi-au început cariera politică ca adepţi comunişti.
 
Chiar şi în Kîrgîzstanul vecin, cel mai tânăr preşedinte al regiunii, Sadîr Japarov, în vârstă de 53 de ani, a fost membru al mişcării Tinerilor Comunişti şi a spus că visează să „devină precum unul dintre cei mai longeviv lideri sovietici, Leonid Brejnev.
 
Timp de trei decenii după colapsul sovietic, liderii laici din Asia Centrală au folosit presupusa ameninţare a „radicalismului religios” ca pretext pentru a înăbuşi disidenţa şi opoziţia şi pentru a-şi extinde dominaţia prin alegeri controversate, prelungiri de mandat şi „referendumuri” populare criticate de Occident.
 

Protestele din Kazahstan nu sunt doar un avertisment pentru clanul Nazarbaiev care a creat o „dictatură patronală, bazată pe hidrocarburi”, a spus analistul Oskanian.

„Alţi dictatori din regiune, cu sisteme patronale similare, şi nu în ultimul rând [preşedintele rus] Vladimir Putin vor urmări cu atenţie” situaţia, a spus el.

Chiar dacă tendinţele autoritariste ale Moscovei au culminat cu „nulificarea” de anul trecut a mandatelor prezidenţiale, permiţându-i lui Putin să rămână la putere până în 2036 , Kremlinul nu a cultivat în mod special oamenii puternici din Asia Centrală. 
 
A extins legăturile cu Kîrgîzstanul şi l-a convins să expulzeze o bază militară a Statelor Unite, după ce trei revolte populare au răsturnat trei preşedinţi în 2005, 2010 şi 2020.
 
Legăturile sale cu preşedintele uzbec Islam Karimov au fost călduţe până la moartea sa în 2016,  îmbunătăţinud-se abia sub succesorul său reformist Şavkat Mirzioiev.
 
„Rusia nu cimentează nimic în regiune cu o altă intenţie prestabilită decât prezenţa sa fizică şi instituţională”, a declarat pentru Al Jazeera Pavel Luzin, un analist din Rusia la Jamestown Foundation, un think-tank din Washington, DC.
 
Această prezenţă s-a manifestat prin baze militare în Tadjikistan şi Kîrgîzstan, un cosmodrom din era sovietică în Kazahstan, o flotilă navală în Marea Caspică, bogată în petrol, respectiv prin rolul Moscovei în procesul de pace din Afganistan, a spus Luzin.
 

„Nu este o coincidenţă faptul că toate astea au început în Zhanaozen”

 

În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii kazahi de rând, aceştia au anticipat aceste proteste masiv şi s-au temut de ele.

„Este un amestec de speranţe şi temeri”, a spus un locuitor din Almatî, care a cerut să nu-i fie publicat numele.

 El îşi face griji cu privire la posibila implicare a naţionaliştilor de dreapta care sunt văzuţi ca o ameninţare de rezidenţii seculari ai Kazahstanului şi de numeroasele minorităţi etnice. Patrioţii naţionalişti „vor fi cei mai răi”, a spus el, evocând teama pentru soţia sa, care este coreeană.

Moscova şi Beijingul, o altă putere din ce în ce mai dominantă în regiune, preferă să-i sprijine pe aceşti lideri - însă sprijinul politic sau financiar înseamnă prea puţin pentru generaţia post-sovietică care întrevede puţine oportunităţi de carieră în politică şi are profundă nevoie de şansa de a-şi exprima nemulţumirea.

Un observator internaţional a spus că preşedintele Tokaev ar putea „oprima protestele” printr-o combinaţie de represiune a poliţiei şi concesii, cel puţin momentan.

„Dar protestele au scos în evidenţă o furie adânc înrădăcinată în rândul populaţiei cu privire la probleme mult mai mari decât preţurile gazelor”, a declarat pentru Al Jazeera Ivar Dale, un consilier principal în domeniul politicilor din cadrul Comitetului Norvegian Helsinki, un organ de supraveghere a drepturilor.

Dale a locuit în Kazahstan câţiva ani şi a vizitat oraşul Zhanaozen, unde protestele au început pe 2 ianuarie – şi au mai avut loc în 2011, ducând la uciderea de către poliţie a 16 muncitori din industria petrolului care protestau faţă de o serie de măsuri punitive ale autorităţilor.

 „Nu este o coincidenţă că toate astea au început în Zhanaozen, unde autorităţile au căutat să înăbuşe nemulţumirile în urmă cu 10 ani. Corupţia din jurul elitei din Kazahstan este evidentă pentru toată lumea şi nu poate fi ascunsă prin blocarea constantă a site-urilor de ştiri sau închiderea ziarelor independente. Trebuie să aibă loc schimbări fundamentale”, a spus el.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

15 Comentarii

inuendo
6.01.2022, 18:08:09

Cinism.

Utilizator Adevărul
6.01.2022, 18:36:28

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
6.01.2022, 18:15:35

Comentariu considerat abuziv.

Romanian.S
6.01.2022, 19:06:56

Cunoscandu-i pe rusi, rezultatul referendumului va fi unul...corespunzator. Deci, Rusia vrea Kazahstanul, deocamdata...

+4 (4 voturi)
IonIon Codreanu
6.01.2022, 19:11:20

Testează terenul, deocamdată. Putin pur și simplu a înnebunit! Nu-i ajung problemele cu sudul islamic al Rusiei?!

+3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (15)

Modifică Setările