În lume

articolul anterior articolul urmator

Urmează retragerea americană şi din Irak. În speranţa că nu se va repeta „episodul Afganistan“

30
12 Sep 2021 11:16:21
Cristian Unteanu

Ultimele trupe combatante americane staţionate în Irak, un total de 2500 de militari, vor fi retrase total până la finele acestui an, conform declaraţiei oficiale a preşedintelui Biden.

Dar, cel mai probabil, atât americanii cât mai ales irakienii pare-se că au dorit să înveţe ceva din episodul retragerii aiuritoare şi în totală debandadă din Afganistan, astfel încât preocuparea lor este să ajungă cumva la acorduri cu ameninţătoarele şi foarte puternicele miliţii locale - în principal subvenţionate şi înarmate de Iran - care se opun prezenţei oricărui militar străin din forţa de ocupaţie.

În acest sens, foarte interesant este mesajul dat vineri de Qasim Al-Araji, consilierul naţional irakian pe probleme de securitate care a spus că guvernul său a încheiat un armistiţiu cu facţiunile armate pe agenda cărora figurează ca prim comandament atacuri împotriva soldaţilor americani şi a ceea ce a mai rămas activ din bazele lor din Irak şi a tuturor echipamentelor funcţionale, mai ales cele de transport terestru sau aerian.

"Guvernul irakian a reuşit să încheie un armistiţiu în două faze cu facţiunile militare care luptă împotriva prezenţei americane în Irak, ceea ce, din punctul lor de vedere, înseamnă ocupaţie străină" - a spus Araji într-o alocuţiune televizată. "Prima fază a armistiţiului va dura până la alegerile parlamentare care se vor desfăşura pe 10 octombrie...faza a doua va dura până la finele anului 2021", a mai spus el, reamintind că retragerea a fost reconfirmată în august, la Washington, cu ocazia întâlnirii între Biden şi Primul Ministru irakian. Cu toate astea, a mai spus Araji, armistiţiul nu priveşte convoaiele coaliţiei internaţionale conduse de americani, ceea ce lasă poarta larg deschisă oricărui atac împotriva trupelor internaţionale aflate încă în Irak, nu numai americani, ci şi consilierii din msiunea de 4000 de oameni a NATO în care se află şi sute de români. Desigur, este interpretabil dacă, da sau nu, misiunea NATO de consilieri militari şi civili va fi asimilată de conducătorii facţiunilor armate cu interesele directe americane. Oricum, la fiecare mesaj transmis de liderii facţiunilor respective - fiecare având la dispoziţie forţe miltare impresionante şi cu experienţă directă pe fronturi din Orientul apropiat şi Africa -  se spune foarte calr că toate acele convoaie sunt simbolul ocupaţiei militare ilegale de două decenii şi reprezintă "ţinte valide". Şi nu trebuie uitat că forţele armate şi de securitate ale guvernului irakian au asigurată în mare parte aprovizionarea cu materiale cu ajutorul unor asemenea convoie care pleacă de pe aeroporturile straegice controlate încă de americani.

Primul semn de întrebare post-armistiţiu deja a apărut: ieri s-a semnalat primul atac împotriva aeroportului internaţional din Erbil, capitala regiunii autonome kurde. Au fost trase trei rachete (cum spune serviciul irakian de securitate) fie aun fost folosite drone (cum spun cei din serviciile contrateroriste kurde). Semnificaţia mesajului este însă clară: după plecarea americanilor, exact ca în Afganistan, va începe goana după prezumtivii colaboratori, dar şi împotriva kurzilor, primii care au deschis porţile irakului pentru operaţiunea Coaliţiei "Iaqi Freedom" condusă de americani şi în care, dacă îşi mai aminteşte cineva, au participat şi au murit şi români. 

Ce se întâmpla în continuare depinde de soarta alegerilor care, în funcţie de rezultate, pot detona o bombă de o intensitate şi cu consecinţe mai mari decât cele ale eşecului istoric al Occidentului în Afganistan. Asta din cauză că bilanţul irakian al Războiului îpotriva terorii este mai amplu decât în Afganistan, lucru uşor de explicat datorită numărui mai mare de populaţie şi al existenţei unor aglomerării urbane.

Numai la nivelul populaţiei civile s-au înregistrat între 185.869 - 209.012 peroane de pe urma atcaurilor şi violenţelor produse, notează organizaţia IRAQI BODY COUNT, adăugând că numărul total al deceselor, incluzând militarii, este de 280.000 de personae. 18 ani de suferinţă care este însoţită de pierderi uriaşe pentru economia naţională şi de sărăcirea evidentă a unei mari părţi a populaţie, de o creştere inflaţionistă a preţurilor şi de probleme nenumărate în ce priveşte aprovizinarea stabilă cu energie electrică. Ceea ce a dus la alimentarea unei stări de nemulţumire continuă care, exact ca în Afganistan, a avu la bază două argumente: acţiunile militare ale Coaliţiei conduse de americani şi sprijinul lor necondiţionat pentru guvernele de la Bagdad acuzate de corupţie şi având ca singură calitate obedienţa absolută faţă de americani.

Acesta este contextul în care, mai ales din 2015 încoace, au început să aibă loc proteste antiguvernamentale din ce în ce mai ample, iar între septembrie-decembrie 2019, s-au produs cele mai violente mişcări de revoltă civilă de la căderea regimului Sadaam Hissein în 2003. Foarte rapid, exact pe aceste direcţii avea să fie formulată propaganda intensă a miliţiilor şi facţiunilor armate ale rezistenţei anti-americane, cu atât mai rapid asimilate de populaţie cu cât procentajul de sărăcie a crescut la peste 30% din totalul irakienilor, datele statististice vorbind acum despr 12 milioane de irakieni care trăiesc sub nivelul de sărăcie. Cu aproape 60% şomeri în rândul tinerilor de sub 25 de ani, adică exact zona demografică din care este recrutată majoritatea adepţilor mişcărilor anti-americani şi anti-occidentale.

Sentiment poate mai uşor de înţeles când ne amintim de ceea ce, la începutul începutului său de mandat mandat, pe 21 ianuarie, spunea preşedintele Donald Trump adresându-se lui Mike Pompeo pe care-l nominalizase ca director al CIA:

"Am spus întotdeauna, păstraţi petrolul. N-am fost un fan al Irakului. N-am vrut să mergem în Irak. Dar, când am ajuns acolo, am procedat total greşit. Şi, alături de asta, am spus mereu că trebuie luat petrolul. Acum spun asta din motive economice. Dar, Mike, gândeşte-te că dacă am fi păstrat petrolul atunci n-ar mai fi existat ISIS pentru că asta a fost prima lor sursă de a face bani. Deci ar fi trebuit să păstrăm petrolul. Acum, OK, poate va mai exista o altă şansă. Dar, de fapt, ar fi trebuit să păstrăm petrolul". Iar pentru ABC News adăuga: "Nu furăm nimic...Ne luăm banii înapoi...şi aş spune că doar la un nivel minimal. Luăm 1,5 trilioane în contul a ceea ce-am cheltuit acolo".

A avut oare dreptate? De-abia acum, în lumina misiunilor ratate din Afganistan şi Irak, avem timp să reflectăm la ce spunea Trump într-o dezbatere pe NBC: "Ne-am dus acolo, am cheltuit 3 trilioane dolari, am pierdut mii şi mii de vieţi şi apoi... Ce s-a întâmplat apoi? N-am primit nimic. Ştiţi, eram obişnuiţi să vedem cum cel victorios capătă beneficiile".  

Istoria va alege. Deja începe să aleagă. Şi rezultatele nu sunt deloc onorante. Deocamdată să sperăm că armistiţiul va funcţiona. Să vedem ce va fi după 10 octombrie. Inclusiv pentru românii de acolo, din misiunea NATO şi nu numai.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

30 Comentarii

Lucifer
12.09.2021, 11:29:12

Corect. SUA se retrage din zonele de conflict minore( Afganistan, Irak, Orientul Mijlociu, etc) pentru a se ocupa de marile probleme numite China, Rusia şi Europa de Vest.

-12 (14 voturi)
Mandrean Paul
12.09.2021, 12:12:20

Un articol interesant, cu destul de multe semnale de alarma. Fara NATO si sprijin american, Irakul va fi la cheremul ayatolahilor iranieni. Si nu-i sigur ca Turcia va privi cu ochi buni implicarea Iranului in Irak. Dar totusi, cineva cu siguranta va avea de castigat: kurzii. Aceștia au mai incercat sa-si formeze propriul stat din Regiunea Autonomă Kurdă, care se guverna singură de la începutul anilor ’90, și teritoriile din zona Sinjar și Kirkuk. Numai ca Baghdadul și-a trimis armata împotriva kurzilor, însă decisivă s-a arătat a fi intervenția Iranului, prin comandantul forței Quds, Qassem Soleimani, care a determinat una dintre cele două mari formațiuni kurde, Uniunea Patriotică din Kurdistan, să își retragă forțele. Cu siguranta ca luptatorii peșmerga nu vor mai tolera implicarea Iranului in regiunile locuite de kurzi.

-2 (6 voturi)
Iulian Arion
12.09.2021, 11:33:43

Salut dezangajarea militara straina de pe teritoriilor altor state. Acum, nu stiu daca exista vreo corelatie intre retragerea coalitiei din Afganistan si faptul ca afganii sunt cei mai nefericiti din lume. The lowest-scoring country in the World Happiness Report of 2020 is Afghanistan. With a total ranking of 2.567, Afghanistan has a low life expectancy rate, paired with low gross domestic product rates per capita. Finalandezii sunt considerati cei mai fericiti din lume. Romanii sunt pe locul 46, Bulgarii pe locul 96. Ungurii pe locul 53 Rusii pe locul 73 Sarbii 62 In aceasta zona folclorica, Romanii sunt cei mai fericiti. Fericire maxima le doresc si eu!

+10 (10 voturi)
Cheu
12.09.2021, 11:41:30

Iulian Arion "Fericire maxima le doresc si eu!" Ha ha ha ! Absolut incredibil ! Ceausescu cu comunistii lui era copii mici . Parerea mea ca romii din Tandarei au crescut rata de fericire pe tara ! Oare cum se mai descurca cu turistii ce tranziteaza de la Mare ?

-5 (15 voturi)
Cheu
12.09.2021, 11:47:06

Iulian Arion "The lowest-scoring country in the World Happiness Report of 2020 is Afghanistan. With a total ranking of 2.567, Afghanistan has a low life expectancy rate, paired with low gross domestic product rates per capita." Bine pe ei ii trag in jos fomeile , ca nu pot sa participe pe Centura , si au plecat si ultimii proxeneti din tara : Americanii . Au ramas singure si plictisite plus ca trebuie sa stea si imbracate . Apropo ca am vazut un film exceptional numit Monstrul . Cu homosexuali , exceptional filmu care e cu fapte reale .

-5 (13 voturi)

Vezi toate comentariile (30)

Modifică Setările