Venezuela: Parlamentul cere sprijin internaţional în faţa lui Maduro. Liderul opoziţiei, fugit din ţară, neagă atentatul şi denunţă o „farsă“

Parlamentul venezuelean FOTO EPA-EFE

Parlamentul venezuelean, singura instituţie controlată de opoziţia faţă de preşedintele Nicolas Maduro, a cerut susţinerea comunităţii internaţionale, nerecunoscând un mandat de arestare emis de Curtea Supremă pe numele liderului opoziţiei Julio Borges, în exil în Columbia, relatează AFP.

Într-o declaraţie, Parlamentul a subliniat joi că măsura contra lui Borges „este de natură politică şi nu ar trebui să fie recunoscută de un tribunal străin“.

Curtea Supremă venezueleană a dispus miercuri „arestarea imediată“ a fostului preşedinte al Parlamentului cu privire la o tentativă de ucidere a lui Nicolas Maduro şi a lansat o procedură în vederea judecării acestuia.

Curtea s-a declarat totodată în favoarea unei „urmăriri“ a deputatului Juan Requesens, în vârstă de 29 de ani, care a militat împreună cu Julio Borges în partidul de opoziţie Primero Justicia (Justiţia mai întâi). El a fost arestat marţi. Parlamentul a reclamat „eliberarea imediată“ a acestuia.

Atacul cu drone încărcate cu explozivi, sâmbătă, la o defilare militară la Caracas, avea ca scop, în opinia Guvernului, să atenteze la viaţa şefului statului.

Potrivit procuraturii, în total 19 persoane sunt „legate direct“ de acest „atentat“ care, consideră Guvernul, a fost organizat de la o fermă din Chinacota, în Columbia, de către persoane care au primit 50 de milioane de dolari.

Procuratura a citat doi presupuşi „finanţatori“ ai atacului, şi anume Rayder Ruso Marquez şi un colonel în retragere, Oswaldo Valentin Garcia, care se află în prezent în Columbia, dar şi o a treia persoană, Osman Delgado Tabosky, a cărei extrădare a cerut-o Statelor Unite.

O „farsă“

Nicolas Maduro a acuzat încă de sâmbătă opoziţia venezueleană şi pe fostul preşedinte columbian Juan Manuel Santos că se află în spatele acestui atac, cu fonduri provenind din Statele Unite.

Bogota şi Washingtonul au negat orice implicare, iar opoziţia denunţă un „montaj“.

Uniunea Europeană (UE) a reclamat joi o „anchetă exhaustivă şi transparentă (...) în vederea stabilirii faptelor, cu respectarea deplină a statului de drept şi drepturilor omului“, exprimându-şi regretul faţă de faptul că „ultimele evenimente au agravat şi mai mult tensiunile în Venezuela“.

Julio Borges a denunţat miercuri,la AFP, la Bogota, o „farsă“ şi o „înscenare“. „Nu a existat niciun atentat. Acesta a fost inventat de Guvern. Este o perdea de fum creată pentru a ameninţa, reprima“.

„Ei ne acuză de orice (...). Pentru că am obţinut (impunerea unor) sancţiuni“ internaţionale „de la ţări occidentale contra Guvernului Maduro“, a declarat el.

Julio Borges s-a declarat „în securitate“ în exilul său în Columbia, apreciind că mandatul de arestare emis pe numele său la Caracas nu există „în mod legal“.

Adunarea Constituantă, creată cu scopul de a neutraliza Parlamentul, le-a ridicat imunitatea deputaţilor vizaţi în urmăriri.

Juan Requesens a fost arestat marţi seara de către membri ai poliţiei secrete.

„Fără vreun mandat de arestare, ei au venit la reşedinţă şi l-au luat cu forţa“, le-a declarat unor jurnalişti tatăl deputatului. Unii apropiaţi şi membri ai familiei sale s-au dus în faţa sediului serviciilor de informaţii, suspectând că acesta este reţinut acolo.

„Este vorba despre o răpire, dispariţia forţată a unui deputat, de încălcarea imunităţii sale (...). Adunarea Constituantă, ilegitimă, neconstituţională, nu are puterea să ridice imunitatea“, a reacţionat într-o conferinţă de presă, miercuri, vicepreşedintele Parlamentului Alfonso Marquina.

„A venit timpul să plece“

Potrivit Constituţiei venezuelene, numai Parlamentul poate ridica imunitatea membrilor săi, la cererea Curţii Supreme. Însă, în practică, Adunarea Constituantă - nerecunoscută de o mare parte a comunităţii internaţionale - şi-a arogat puterile acestuia.

Scrutinul de la 20 mai, în care Nicolas Maduro a fost reales, a fost salutat de Rusia, dar respins de numeroase ţări occidentale, care au impus sancţiuni economice, iar unele dintre ele nu-şi ascund voinţa de a-l vedea pe Maduro plecând de la putere.

„Este momentul ca ţările din regiune care se confruntă cu migraţii, care suferă din cauza migraţiilor, să-l condamne pe Maduro şi să-i spună că a venit timpul să plece“, a declarat ambasadoarea Statelor Unite la ONU Nikki Haley, într-o vizită la frontiera dintre Columbia şi Venezuela.

Ecuadorul a decretat miercuri starea de alertă în provinciile limitrofe Perului şi Columbiei, din cauza unui aflux tot mai mare de migranţi venezueleni, care atinge 4.200 de persoane pe zi.

Venezuelenii, sufocaţi de criza economică, suferă de penurii care afectează produse de primă necesitate - medicamente şi produse alimentare. Inflaţia ar putea să atingă 1.000.000% la sfârşitul lui 2018, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), iar PIB-ul ar urma să se contracte cu 18%.