VIDEO Gestionarea crizei din Ucraina nu se poate face de NATO fără SUA
0
Există tensiune în Europa. Cea provocată de atacurile barbare, teroriste, din Paris este practic surclasată de evenimentele sângeroase din estul Ucrainei, unde europeni care doresc să trăiască liberi se confruntă cu euroasiatici cu mentalităţi imperiale. Cu toate eforturile Berlinului şi Parisului, de a ajunge la un modus vivendi cu Moscova, în chestiunea viitorului Ucrainei, Kremlinul preferă monologul.
Aşa cum a anunţat Casa Albă, pe 20 ianuarie, preşedintele Barack Obama va rosti aşteptatul discurs, al şaselea, privind starea naţiunii americane, în care accentul va fi pus pe refacerea economiei Statelor Unite.
Eveniment firesc în democraţie.
Aşa cum a precizat Kremlinul, pe 13 ianuarie, preşedintele Vladimir Putin a chemat la raport pe guvernatorul regiunii Irkuţk, Serghei Yeroşcenko, după ce, cu 24 de ore înainte discutase cu omologul acestuia, din Kaliningrad, acelaşi subiect sensibil: situaţia social-economică din zonele menţionate.
Evenimente ce confirmă o autocraţie.
Aşa cum se ştie, întâlnirea miniştrilor de externe din Federaţia Rusă, Germania, Ucraina şi Franţa a eşuat, iar perspectiva unui summit reuşit organizat, pe aceeaşi temă, a reglementării paşnice a conflictului de pe teritoriul ucrainean, este pusă la îndoială chiar de unul dintre invitaţii de seamă, la acesta, precum şeful statului francez.
Evenimente dinamitate de patima monologului.
Aşa cum se vede şi în harta de mai jos, care redă situaţia militară existentă în estul Ucrainei, pe 13 ianuarie, pacea este o iluzie...
...separatiştii cu moartea pe viaţă călcând, ca în cazul nevinovaţilor civili, din Doneţk, aflaţi în autobuzul mitraliat fără milă:
Cum a evoluat Alianţa Nord-Atlantică în anul trecut, ce decizii vor lua aliaţii în anul acesta, cum evoluează lucrurile în Federaţia Rusă - iată doar trei repere ale dialogului purtat cu ex-diplomatul Claudiu Degeratu, care a lucrat ani buni la sediul NATO.
Inserez mai jos câteva dintre afirmaţiile interlocutorului meu:
• Gestionarea crizei din Ucraina nu se poate face de NATO fără SUA.
• Aliaţii trebuie să schimbe informaţii, de natură antiteroristă şi trebuie să evalueze dacă pot fi luate anumite măsuri integrate.
• Din ce în ce mai mult, după Summitul NATO, din Ţara Galilor, s-a pus problema schimbului de informaţii, la nivel strategic, în cadrul Alianţei.
• Asta înseamnă că fiecare aliat să aibă acces la o imagine de ansamblu, de natură strategică, privind toate riscurile şi ameninţările, de natură militară, sau non-militară, la care Alianţa ar trebui să răspundă.
• În cazul unor acţiuni antiteroriste, orgoliul profesional este lăsat la o parte, întotdeauna, şi, la nivel operaţional, informaţiile se schimbă fără niciun fel de alte criterii, decât cele de pragmatism şi eficienţă în acţiune.
• Anul 2014 a demonstrat că gestionarea crizei din Ucraina nu se poate face de Alianţă fără aliatul principal, fără Statele Unite.
• NATO are încă probleme în a reacţiona, în gestionarea crizelor.
• Vor fi luate măsuri de asigurare strategică, a întregului flanc estic, al NATO.
• Acţiunile militare ale Rusiei au destabilizat întreaga zonă euroatlantică, nu doar aria sa de interes, din Asia Centrală.
• Rusia a început, în ultimii doi ani, să aibă acţiuni, la limita legalităţii, în spaţiul aerian, în spaţiul maritim, ceea ce preocupă Alianţa.
• Fiecare ţară are dreptul la capacitatea de apărare a suveranităţii sale teritoriale.
• În 2015 vom avea o formă interimară, formată dintr-o forţă de reacţie foarte rapidă, din trupe germane, olandeze şi norvegiene.
• Nu este foarte uşor, nu a fost niciodată uşor cu forţa de reacţie rapidă, unul din motive fiind cel de natură economică – este o forţă care are ambiţii foarte mari, în ceea ce priveşte viteza de reacţie, ceea ce înseamnă o investiţie majoră, financiară, pentru a avea trupe bine pregătite şi o înzestrare foarte bună.
• Această forţă de reacţie rapidă acţionează doar în ţările aliate, nu va pleca în Ucraina, sau în altă zonă de acest tip.
• Nivelul politic are, de multe ori, un alt calendar, al compromisului, al aşteptării, al urmăririi unor evenimente care ar putea să se deruleze şi, bineînţeles gradul mare de incertitudine. Politică.
• Cu cât încercăm să operaţionalizăm forţe mai multe, de reacţie rapidă, cu atât mai mult aliaţii trebuie să facă aranjamente politice şi militare, logistice şi de altă natură, inclusiv la nivel de intelligence. Acestea trebuie realizate din timp.
• Cadrul multinaţional, de la sediul NATO, este unul complex, dar care asigură o stabilitate, pe termen lung.
• Modelul Moscovei este următorul. Pentru că anumite iniţiative ale Alianţei sunt deschise, cele mai multe dintre ele, aşa cum discutăm despre forţa de reacţie rapidă, există o etapă de reacţie a Moscovei, care înseamnă a oferi un impuls diplomatic, un mesaj retoric, cu câteva zile chiar înainte de evenimentul care trebuie să se întâmple la Bruxelles. Ruşii sunt bine informaţi. Apoi urmează, pe timpul reuniunii aliaţilor, campanii de presă prin care Moscova dă semnale precum schimbări în strategia militară a Rusiei. Iar după eveniment urmează mai mult activitatea diplomatică.
• Tendinţa Moscovei este să exporte instabilitatea internă.
• Sprijinul pentru rebelii ruşi se va menţine, la acest nivel, care este acum.
• Moscova aşteaptă, probabil, momentul din martie sau aprilie, când Consiliul European va decide alte sancţiuni contra Rusiei.
• Marile companii ruseşti încep să depindă, tot mai mult, de Putin.
• Bugetul Federaţiei Ruse, pe anul 2015, a fost calculat la preţul barilului de petrol, de 60 de dolari. Experţii ruşi încă mai aşteaptă să revină la 60 $ barilul de petrol, la mijlocul anului 2015. Deci, preşedintele Putin mai are o fereastră, de încă 6 luni, în care trebuie să încerce să menţină un anumit echilibru economic.
Se încarcă comentariile...
