WikiLeaks: Liderii români, scanaţi de SUA

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Diplomaţii americani de la Bucureşti au primit ordin de la Hillary Clinton să afle datele biometrice şi vulnerabilităţile politicienilor români. Ambasada SUA s-a interesat dacă guvernanţii au legături cu grupurile de crimă organizată, cât de influenţaţi sunt ei de Moscova şi care le sunt sursele financiare.

O telegramă secretă expediată la16 iunie 2009 de Departamentul de Stat, obţinută de WikiLeaks, dă instrucţiuni clare în acest sens ambasadei americane în România, condusă la acea vreme de Jeri Guthrie-Corn, numărul doi al ambasadei şi în prezent.

„Depeşa" a fost trimisă la cinci zile după ce preşedintele Barack Obama l-a nominalizat pe Mark Gitenstein pentru postul de ambasador în ţara noastră. Nota semnată de secretarul de stat Hillary Clinton solicită personalului diplomatic inclusiv „date biometrice despre actualii lideri şi consilieri români, precum şi despre cei în ascensiune".

Citiţi şi: Adopţiile româneşti, în scandalul notelor secrete

Washingtonul a vrut o listă completă  cu numerele de telefon, fax şi adrese de e-mail, personale şi de serviciu, ale principalilor lideri din armata română şi societatea civilă. Colectate trebuiau, conform ordinului, şi informaţii despre punctele slabe, personalitatea, starea de sănătate şi situaţia financiară a liderilor politici români.

Corupţia la nivel înalt

Potrivit documentului obţinut de WikiLeaks, Departamentul de stat american vrea să ştie care sunt relaţiile între conducătorii români, de la preşedinte, premier, magistraţi şi servicii secrete.

Ambasada americană a primit instrucţiuni clare să trimită la Washington şi informaţii relevante despre eventuale cazuri de corupţie în rândul înalţilor oficiali şi despre sursele de venit „în afara bugetului" a liderilor politici. Hillary Clinton a cerut şi „date despre finanţarea candidaţilor politici şi despre planurile şi eforturile  guvernului român să asigure transparenţa finanţării politice".

Fir roşu cu Moscova

Ambasada americană de la Bucureşti a primit ordin să trimită  şi „detalii despre relaţiile personale dintre liderii români şi oficialii sau oamenii de afaceri ruşi". Washingtonul vrea să afle care sunt vulnerabilităţile „conducerii" de la Bucureşti, ale oficialilor din serviciile de informaţii şi din ministere la influenţa rusă.

Statele Unite vor să ştie exact care sunt clanurile din România, detalii despre interlopi şi dacă au vreo legătură cu Guvernul sau entităţi străine.

Angajaţii reprezentanţei SUA din România au trebuit să colecteze şi informaţii despre eventuale acorduri energetice inclusiv cele secrete încheiate cu Rusia, Iranul şi cu alte ţări. SUA sunt atente la impactul corupţiei şi criminalităţii asupra guvernanţei, dezvoltării interne, stabilităţii financiare, dar şi asupra serviciilor de informaţii şi de securitate, securităţii armamentului şi asupra investiţiilor străine. Colectate au fost şi informaţii despre „factori, inclusiv corupţia şi influenţa străină, care afectează deciziile luate de Guvern în domeniul energetic".

În ordinul secret trimis de Hillary Clinton, angajaţilor reprezentanţei diplomatice li se cer probe despre eventuala proastă gestionare a fondurilor europene de către România, dar şi informaţii despre ce face Executivul pentru a asigura transparenţa gestionării ajutorului financiar
extern.

Julian Assange riscă extrădarea din Marea Britanie

WikiLeaks s-a mutat pe un domeniu elveţian



Autorităţile din Marea Britanie aşteaptă dintr-o clipă în alta să primească un al doilea mandat de arestare din partea Suediei pe numele fondatorului WikiLeaks, Julian Assange. Primul mandat avea un viciu de procedură, întrucât nu prevedea pedepsele maxime pentru fiecare dintre infracţiunile de care este suspectat Assange.

Avocaţii australianului au declarat că acesta se va opune oricăror încercări de a fi extrădat din Marea Britanie, considerând că este persecutat, nu urmărit pentru fapte reale. Potrivit avocatului Mark Stephens, nu a fost vorba de niciun viol, ci de relaţii consensuale. Cele două femei ar fi depus plângere din gelozie, după ce au aflat că ambele au întreţinut relaţii sexuale cu Assange.

Avocaţii mai susţin că Assange nu se ascunde, întrucât atât autorităţile britanice, cât şi cele suedeze ştiu unde se află şi au la dispoziţie şi numărul lui de telefon. Între timp, preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa, s-a sucit şi a declarat că nu i-a oferit azil politic fondatorului Wikileaks, deşi la începutul săptămânii şeful diplomaţiei îl invitase pe
Assange în Ecuador.

Joi seara, senatorul independent Joe Lieberman şi senatorii republicani John Ensign şi Scott Brown au propus o amendare a Espionage Act, astfel încât publicarea numelor informatorilor serviciilor de informaţii americane să devină ilegală. Experţii apreciază însă că modificarea legii nu l‑ar afecta pe Assange, pentru că nu el a furat documentele.

Site-ul WikiLeaks nu a mai putut fi vizualizat ieri timp de şase ore, după ce providerul de domenii a blocat accesul din cauza a numeroase atacuri cibernetice. Site‑ul s-a mutat pe un domeniu elveţian, wikileaks.ch, şi a fost rezervat şi un domeniu din Liechtenstein.

Favoruri de la Putin pentru Berlusconi

WikiLeaks s-a mutat pe un domeniu elveţian

Premierul rus şi omologul italian sunt prieteni la cataramă



Îngrijorată de relaţiile prea strânse dintre premierul italian, Silvio Berlusconi, şi omologul său rus, Vladimir Putin, secretarul american de stat, Hillary Clinton, a cerut ambasadei de la Roma să acorde o atenţie sporită acestui aspect, notează „The Guardian".

Prietenia dintre cei doi lideri nu a fost niciodată un secret, dar documentele WikiLeaks arată că ea era dublată şi de interese economice. Bazându-se pe informaţii din interiorul partidului Poporul Libertăţii şi de la oficiali georgieni, ambasadorul SUA în Italia, Ronald Spongli, a transmis la Washington că Berlusconi profită de această legătură specială, obţinând de la Putin promisiunea unor contracte mai bune în ceea ce priveşte importurile în domeniul energiei din Rusia. Mai mult, Spongli credea că Berlusconi şi apropiaţii lui profită personal de aceste importuri.

Cârtiţa germană, prima „victimă"

Prima victimă a dezvăluirilor WikiLeaks este şeful de cabinet al ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, Helmut Metzner. Acesta a fost demis, după ce a recunoscut că oferea informaţii ambasadei SUA de la Berlin, identitatea lui fiind descoperită de cotidianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung".

Totodată, mai mulţi deputaţi germani au cerut rechemarea ambasadorului american. Mai ales că unul dintre mesajele diplomatice scoate la iveală disensiuni între Germania şi SUA referitor la o donaţie făcută de Berlin pentru modernizarea armatei afgane, anul trecut. SUA au încercat să perceapă o taxă de 15% la cele 50 de milioane de euro, stârnind iritarea diplomaţilor germani. Washingtonul a replicat că înţelege supărarea Berlinului, dar nu are ce face, întrucât fondul care administra banii este supus legislaţiei americane. Până la urmă, ca un semn de bunăvoinţă, americanii au returnat trei milioane de euro Bundeswehr-ului.

Rămânând tot la Afganistan, Ambasada SUA la Kabul transmitea în ianuarie că ministrul Agriculturii, Asif Rahimi, „pare a fi singurul ministru la adresa căruia nu există acuzaţii de mită". În octombrie anul trecut, vicepreşedintele Ahmad Zia Massoud a fost prins în Dubai cu 52 de milioane de dolari în valiză. Deşi nu a putut dovedi provenienţa banilor fratele fostului lider al rezistenţei antisovietice, Ahmad Shah Massoud, a fost lăsat să plece, la sugestia autorităţilor americane.

Raul Castro, arbitru

În februarie, la un summit latino-american de la Cancun, preşedintele cubanez, Raul Castro, a fost pe post de arbitru şi a împiedicat în ultima clipă o bătaie în toată regula între liderul venezuelean, Hugo Chavez, şi omologul său columbian, Alvaro Uribe.

Pe de altă parte, preşedintele Barack Obama considera că David Cameron este un politician de „categorie uşoară". În schimb, premierul britanic a cheltuit în campanie peste 77.000 de euro pentru a fi pregătit pentru dezbaterile televizate de un consilier al preşedintelui SUA.

Interes pentru Garda Ungară

Pe lângă informaţii legate de politicienii din Ungaria, diplomaţii americani trebuie să culeagă date despre opoziţie şi grupările extremiste, inclusiv despre sprijinul lor intern şi extern. Este vizată şi Garda Ungară, şi politica legată de maghiarii din ţările vecine.

Premierul rus şi omologul italian sunt prieteni la cataramă
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite