A fost intenţionat atacul Rusiei asupra civililor de la centrul comercial din Kremenciuk?

FOTO EPA-EFE

Atacul din Kremenciuk din 27 iunie este cel mai dramatic incident provocat de armata rusă din ultima perioadă, după ce a luat viaţa a 21 de oameni nevinovaţi şi a provocat răni altor cel puţin 65 de civili. În continuare vom demonta afirmaţiile Rusiei care se absolvă de vină şi de orice responsabilitate şi promovează minciuni în scop propagandistic.

Analiză de Cristina Melnic*

După înfrângerea ruşilor din prima fază a războiului din regiunea Kiev, în cea de-a 140-a zi de război în Ucraina, bătălia pentru Donbas a depăşit vârful de intensitate maximă, după retragerea ucrainenilor din oraşele Severodoneţk şi Lisiceansk. În luna iunie preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că zilnic mor în estul Ucrainei până la o sută de luptători, iar ulterior consilierul său Mihailo Podoliak a ridicat cifra până la 200 de militari ucraineni care erau ucişi pe front în fiecare zi. Toate aceste pierderi de vieţi ale militarilor au adus la decizia de retragere organizată a forţelor ucrainene pentru a evita încercuirea şi a limita pierderile umane pe care le înregistrează în Donbas.

Prin urmare, autorităţile ruse au anunţat că au reuşit „eliberarea” în totalitate a regiunii Lugansk, oraşele Severodoneţk şi Lisiceansk aflându-se sub controlul acestora. Ocuparea acestor teritorii, considerate a fi în limitele administrative ale „Republicii Populare Lugansk” reprezintă o victorie de respiro la Kremlin.

În condiţiile pierderilor de teren ucrainene şi avansul ruşilor în Donbas, se pun următoarele întrebări:

• Cum au reuşit ruşii să avanseze în Donbas în condiţiile în care au fost anunţate livrări semnificative de armament greu din Occident către Ucraina?
• De ce ruşii continuă să bombardeze oraşele de pe întreg teritoriul Ucrainei, lovind inclusiv puncte civile?

Vom răspunde succint la prima întrebare cu ajutorul explicaţiilor oferite de fostul militar Markos Moulitsas despre semnificaţia logisticii în armatele lumii moderne. Astfel, livrările de armament occidental se realizează într-un tempo lent în termenii societăţii civile, însă într-un tempo accelerat pentru sistemul militar. Pentru a mai bună înţelegere a transportării armamentului greu în ziua de azi, puteţi consulta articolul său aici.

A fost atacat în mod intenţionat mall-ul din Kremenciuk?

Politica de agresiune şi teroare îndreptată împotriva civililor ucraineni din partea Federaţiei Ruse nu mai este un secret după Bucea, Irpin, Borodianka şi Hostomel. Atacurile cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei fac parte din aceeaşi tactică. Desigur că raţionamentul din spatele acestor ţinte alese au şi o dimensiune militară, însă ele sunt nejustificate atâta vreme cât pun în pericol vieţile civililor. Din punct de vedere juridic sunt considerate a fi crime de război. În continuare vom explica de ce atacul cu rachete asupra mall-ului din Kremeciuc poate fi catalogat drept crimă de război.

În primul rând, centrul comercial Amstor sau zona industrială aflată în imediată apropiere a fost o ţintă falsă pentru ruşi. Chiar şi în condiţiile în care ruşii nu aveau o informaţie veridică despre această locaţie ca fiind un punct militar relevant, potenţialele victime civile nu au fost luate în calcul atunci când aceştia au dispus atacul cu rachete. Semănarea terorii poate fi considerat drept un bonus dobândit în vreme de război sau, în mod special, în timpul summit-ului G7, urmat de cel al NATO de la Madrid.

Aşadar, pe 27 iunie, la ora locală 15:52 a avut loc prima lovitură de rachetă asupra centrului comercial (colţul din nord-est), după care a fost urmată de o a doua lovitură, la 500 metri distanţă, după cum se poate vedea mai jos în imaginile din satelit furnizate de Planet Labs pentru Sky News.

Sursă foto: Sky News

Incendiul provocat de explozie a afectat pilonii de susţinere ai centrului comercial Amstor, iar la scurt timp s-a prăbuşit, făcând 21 de victime şi peste 65 de răniţi.

După ce Volodimir Zelenski a condamnat atacul ruşilor asupra mall-ului în care se aflau în jur de 1.000 de oameni în interiorul acestuia, susţinând că „statul rus a devenit cea mai mare organizaţie teroristă din lume”, oficialii şi politicienii ruşi au reacţionat şi justificat atacul în stilul caracteristic dezinformativ.

Imediat după atac, adjunctul ambasadorului la Naţiunile Unite, Dmitri Polianski a acuzat că incidentul a fost o nouă „provocare” în stil Bucea a Ucrainei. Acesta a mai adăugat: „Va trebui să aşteptăm şi să vedem ce spune Ministerul nostru al Apărării, dar sunt prea multe inconsecvenţe evidente. Este exact ceea ce are nevoie regimul de la Kiev pentru a menţine concentrarea asupra Ucrainei în perioada premergătoare summit-ului NATO din [28 iunie]”.

A doua zi, Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Rusiei, a declarat că forţele aeriene ale ţării au efectuat un „atac aerian de înaltă precizie la hangarele în care erau depozitate armament şi muniţii” livrate de SUA şi ţările europene, la Uzina de maşini Kremenciuk, care se află la câteva sute de metri la nord de centrul comercial Amstor. De asemenea, acesta a menţionat, că centrul comercial nu era funcţional şi că a luat foc în urma loviturilor cu rachete asupra ţintelor din apropiere. Această afirmaţie a fost întărită de postarea Ambasadei Rusiei în UK, după cum se poate urmări mai jos.

Ulterior ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat mass-media occidentală pentru denaturarea situaţiei, având în vedere că „Ministerul Apărării a explicat clar”.

Cu toate acestea, afirmaţiile false făcute de Rusia nu sunt susţinute de dovezile disponibile şi verificate din surse deschise conform mărturiilor, imaginilor şi videoclipurilor de la faţa locului.

Naraţiune falsă: Racheta nu a lovit centrul comercial

La scurt timp după reacţiile de la Kremlin, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut publice noi imagini de la atacul cu rachetă al ruşilor asupra mall-ului. Din aceste imagini video se poate vedea cum prima rachetă de croazieră tip X-22 concepută pentru a fi lansată de pe bombardierele cu rază lungă de acţiune Tu-22 M3 se apropie de locaţia mall-ului şi explodează la impact.

Sursă foto: Sky News

Anume faptul că centrul comercial a fost lovit în mod direct de către rachetă este confirmat şi de imaginile din satelit prezentate mai sus, pe lângă cele prezentate de administraţia prezidenţială ucraineană. Aceste dovezi contrazic afirmaţiile false ale Ministerului Apărării din Rusia precum că mall-ul a fost afectat doar ca urmare a detonării muniţiei despre care pretind ruşii că era depozitată în apropiere, la uzina de maşini din Kremenciuk.

Naraţiune falsă: Pe teritoriul uzinei se află un depozit de armament şi muniţii

Mai mult decât atât, conform mărturiilor şi imaginilor de la faţa locului imediat după impactul iniţial al rachetelor nu au putut fi observate explozii multiple, ceea ce ar fi sugerat presupusul depozit de muniţii în clădirea Amstor sau în parcul industrial din apropiere.

De asemenea, imaginile luate după impactul celei de-a doua rachetă, care a lovit zona industrială Kredmaş, ne arată că a fost afectat atelierul întreprinderii şi serele care se aflau pe teritoriul acestei uzine.

Deci, nu este vorba de un depozit de armament şi muniţie cum susţine partea rusă. Iar dacă s-ar fi produs un incendiu şi o explozie provocată de pretinsul depozit de armament atunci trebuiau să fie afectate inclusiv clădirile dintre cele două locuri de impact cu solul ale celor două rachete.

Sursă foto: Bellingcat

Deşi a fost raportat în 2014 că fabrica a fost folosită pentru a repara trei vehicule militare ucrainene, acest lucru în sine nu dovedeşte că în prezent este un loc de depozitare pentru arme şi muniţii occidentale, conform analizei site-ului de investigaţii Bellingcat. Deşi această locaţie ar părea să se potrivească criteriilor unui depozit de vehicule militare sau atelier de reparaţii datorită proximităţii faţă de linia de cale ferată, această locaţie nu era o „facilitate militară strategică” ucraineană. Mai degrabă a fost o ţintă falsă pentru ruşi, neverificată, asupra căruia a fost efectuat un atac care s-a soldat cu zeci de morţi şi răniţi.

Naraţiune falsă: Centrul comercial Amstor nu era funcţional

O altă afirmaţie falsă susţinută de ruşi este că centrul comercial nu era funcţional. Această versiune este dezminţită de zeci de mărturii şi imagini video de până la momentul impactului şi după acesta, după cum se poate vedea mai jos. În videoclipuri postate pe reţele de socializare se pot observa maşini parcate în faţa mall-ului.

De asemenea, pentru a combate informaţiile false promovate de canalele media pro-ruse, numeroşi locuitori ai oraşului Kremenciuk au fotografiat bonurile fiscale ale achiziţiilor pe care le-au făcut cu câteva ore înainte de atac în centrul comercial Amstor.

Iar cu două zile înainte de atac se poate vedea în videoclipul de mai jos cum o familie merge la cumpărături în mall-ul Amstor.

O altă naraţiune falsă promovată de ruşi este că în parcarea centrului comercial sunt mulţi militari, în timp ce practic lipsesc femeile, deşi se pot identifica numeroase femei în imaginile postate de controversatul blogger Alexandr Şarii. Desigur că pot fi identificaţi în mod aleatoriu câţiva bărbaţi în haine militare, însă este absolut normal care într-o ţară aflată în stare de război şi cu o lege marţială aflată în vigoare, aceştia să fie prezenţi în spaţii publice, nefiind la acel moment într-o misiune militară. Însă prezenţa câtorva oameni în haine militare nu dovedeşte faptul că centrul comercial era transformat într-o unitate militară.

Concluzii

În concluzie, putem conchide că versiunea rusă conform căreia, centrul comercial nu a fost atacat în mod direct de către rachetă, ci a luat foc mai degrabă în urma exploziilor provocate în urma loviturilor asupra depozitelor de armament şi muniţie din parcul industrial din imediată apropiere este falsă. De asemenea, naraţiunile potrivit cărora mall-ul nu era funcţional şi că putea fi o unitate militară, iar totul este o înscenare a autorităţilor ucrainene, pot fi uşor dezminţite cu dovezi verificate şi verificabile din surse deschise.

Totuşi care este scopul bombardamentelor şi atacurilor cu rachete continue asupra întreg teritoriului Ucrainei în condiţiile în care Rusia pare să câştige teren în Donbas, iar desfăşurarea bătăliei din estul ucrainean decurge la momentul actual în favoarea sa? Marea temere a ruşilor este legată de livrările armament din partea occidentului către forţele armate ale Ucrainei, iar atacurile aleatorii asupra oraşelor ucrainene aflate mai departe de linia frontului (Kremenciuk este situat în centrul ţării, în regiunea Poltava) se realizează pentru a împiedica transportul, pentru a îngreuna procesul logistic şi a restrânge spaţiul de depozitare al Armatei ucrainene. Cu toate acestea, acest lucru nu le reuşeşte, iar mai mult decât, prin necunoaşterea ţintelor, armata rusă împreună cu serviciile secrete dau dovadă de o eficienţă scăzută. Acest ultim aspect poate fi alăturat gradului redus de precizie a tehnicii militare ruse, ca într-un final înfrângerea armatei ruse să fie posibilă, conform prognozelor, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat. Nu cantitatea, ci eficienţa în acest război va conta, iar ucrainenii, datorită armamentului performant occidental, vor însuşi această calitate.

Deja în Donbas operaţionalizează cu succes cele 4 sisteme avansate de rachete de artilerie HIMARS, acestea în ultimele 10 zile au distrus nu mai puţin de 11 depozite de armament şi muniţii ruseşti, potrivit BBC. Aşadar, retragerea din Severodoneţk şi Lisiceansk nu este decât o mişcare tactică a forţelor armate ucrainene, care, conform părerilor experţilor militari, se pregătesc de contra-ofensivă. Vom urmări în continuare desfăşurarea războiului, însă ar trebui să ne aşteptăm în continuare la atacuri asupra punctelor civile în Ucraina, pentru că ruşii nu deţin informaţii de pe teren şi nu cunosc ţinte militare precise, iar de numărul potenţialelor victime civile, pur şi simplu, nu le pasă.

Cruzimea armatei ruse este istorică.

*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse (CSSR) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI).