Ce au discutat Putin şi Biden? Ucraina, securitate cibernetică, zero restricţii pentru misiunile diplomatice

Foto: AFP

Preşedinţii SUA şi Rusiei, Joe Biden şi Vladimir Putin, au convenit marţi în timpul unor „consultări pe fond”, care au avut loc prin teleconferinţă, asupra unor probleme sensibile de securitate, conform serviciilor de presă de la Casa Albă şi Kremlin. Discuţiile dintre cei doi lideri au durat două ore.

Subiectul predominant al conversaţiei dintre cei doi şefi de stat a fost situaţia de la graniţele Ucrainei. Preşedinţii celor două state au mai discutat şi despre punerea în aplicare a deciziilor summitului de la Geneva, problemele relaţiilor bilaterale, inclusiv restricţiile asupra activităţii diplomaţilor şi au avut şi un dialog privind securitatea cibernetică.

Ucraina - sancţiuni şi garanţii

Subiectul Ucrainei a ocupat „locul predominant”. Biden şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la mişcările presupuse ameninţătoare ale trupelor ruse în apropierea graniţelor cu Ucraina şi a subliniat măsurile pe care Statele Unite şi aliaţii săi sunt gata să le ia în cazul unei escaladări ulterioare a tensiunilor.

Ca răspuns, Putin a subliniat că responsabilitatea nu ar trebui transferată la Moscova, care este interesată de garanţii fiabile, consacrate legal, de excludere a extinderii ulterioare a NATO la est şi de desfăşurarea de arme de lovire în ţările cu care se învecinează cu Rusia.

Putin şi Biden şi-au exprimat opinia că Rusia şi Statele Unite vor continua dialogul pe această temă. Liderii celor două ţări au convenit că îşi vor instrui reprezentanţii să înceapă „consultări de fond cu privire la aceste probleme sensibile”.

Relaţii bilaterale

În timpul conversaţiei, s-a recunoscut că relaţiile bilaterale şi cooperarea dintre Washington şi Moscova este încă într-o stare nesatisfăcătoare, inclusiv din cauza dificultăţilor intervenite în activitatea misiunilor diplomatice „restrânse”. Putin a acuzat SUA că aceasta este o consecinţă a liniei autorităţilor americane şi a sugerat că partea rusă ar putea să anuleze restricţiile acumulate.

Tot în cadrul conversaţiei, cei doi au remarcat importanţa implementării consecvente a deciziilor summitului de la Geneva, care a avut loc în iunie 2021, şi a păstrării „spiritului de la Geneva” atunci când se analizează problemele relaţiilor bilaterale, dar şi alte probleme care apar între Rusia şi Statele Unite.

Liderii celor două ţări au amintit de alianţa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care ar trebui să devină un exemplu de „conlucrare în rezolvarea realităţilor de astăzi” şi au exprimat opinia că, având în vedere responsabilitatea lor specială pentru securitatea şi stabilitatea internaţională, Moscova şi Washingtonul vor continua dialogul.

Securitatea cibernetică şi Iranul

Putin şi Biden au subliniat importanţa dialogului pe tema securităţii cibernetice şi şi-au exprimat disponibilitatea de a continua interacţiunea practică în lupta împotriva criminalităţii cibernetice.

Cei doi şi-au exprimat, de asemenea, speranţa că discuţiile privind acordul nuclear iranian, care au fost reluate la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, vor fi constructive şi vor permite luarea unor decizii acceptabile pentru toţi participanţii.

Versiunea Casei Albe

Cu privire la discuţiile dintre cei doi lideri, Casa Albă a publicat un scurt mesaj cu doar cinci propuneri.

Potrivit Casei Albe, Biden şi-a exprimat „îngrijorarea profundă” a SUA şi a aliaţilor săi europeni cu privire la acumularea de forţe ruse în apropierea graniţelor Ucrainei şi a precizat că, în cazul unei escalade militare, aceştia vor răspunde cu „înăsprirea” măsurilor economice şi prin introducerea unor sanţiuni şi de altă natură”, cerând o „întoarcere la diplomaţie”. În acelaşi timp, liderii şi-au instruit asistenţii să „dezvolte” tema ucraineană, iar Statele Unite vor face acest lucru „în strânsă coordonare cu aliaţii şi partenerii”.

În plus, după cum au arătat reprezentanţii Casei Albe, Putin şi Biden au discutat despre stabilitatea strategică şi, separat, despre securitatea cibernetică, precum şi despre colaborarea „pe probleme regionale”, precum Iranul.