Rusia

articolul anterior articolul urmator

Ce sondaje de opinie citeşte Putin despre Ucraina? Şi cum se raportează ucrainenii la Rusia

18
16 Aug 2021 07:21:42
LARICS
Foto: Demonstraţie la Moscova, 15 martie 2014. Sursa: time.com.
Foto: Demonstraţie la Moscova, 15 martie 2014. Sursa: time.com.

LARICS a comentat primul în presa din România lunga scrisoare a preşedintelui Putin către ucraineni, respectiv articolul fluviu publicat pe site-ul Kremlinului şi intitulat „Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor”, prin care liderul rus îi chema pe ucraineni „acasă”, adică într-un parteneriat solid şi „frăţesc” cu Federaţia Rusă.

Analiza este disponibilă aici.
 
Se vor întoarce ucrainenii „acasă”? Să cercetăm, la acest punct, care este şi cum a evoluat după anexarea ilegală a Crimeei din 2014 atitudinea ucrainenilor faţă de Federaţia Rusă (de remarcat să sondajele din Ucraina nu cuprind populaţia din teritoriile separatiste sau din Crimeea aflată sub control rusesc).  
 

Cum se uită ucrainenii la Rusia? 

Un subiect care a fost monitorizat îndeaproape de către sondajele din Ucraina a fost relaţionarea cu Rusia şi poziţionarea cetăţenilor ucraineni faţă de acest stat, având în vedere istoria lor comună şi cum au fost afectate relaţiile dintre ele de recentele evenimente conflictuale. Astfel, în contextul anexării Crimeii şi debutului conflictului armat din Donbass, opinia publică ucraineană a conştientizat faptul că Rusia este o ţară agresoare pentru Ucraina (Tabel 42), două treimi dintre respondenţi susţinând această afirmaţie, iar o proporţie de 40 la sută consideră că în estul Ucrainei există un război între Ucraina şi Rusia, conform Anexei 43. De asemenea, 51 la sută dintre respondenţi consideră că există o probabilitate medie şi ridicată a unei invazii militare terestre la scară largă a Rusiei în Ucraina, conform sondajului Rating din decembrie 2018, în timp ce 38 la sută nu cred că ar fi posibilă un asemenea scenariu (Tabel 44). 
 
Totodată, trebuie să observăm şi o relativă atenuare a poziţiilor ucrainenilor faţă de Federaţia Rusă în ceea ce priveşte relaţiile bilaterale, începând cu 2018 (Tabel 46). 
 
Tabel 42: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „consideraţi că Rusia este o ţară agresoare pentru Ucraina?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2018-2021. 
 
 
Tabel 43: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „evaluează situaţia din estul Ucrainei, cu ce afirmaţie sunteţi cel mai de acord?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Centrul Razumkov în octombrie 2019. 
 
 
Tabel 44: Diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „evaluaţi probabilitatea unei invazii militare terestre la scară largă a Rusiei în Ucraina?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în decembrie 2018. 
 
   
De-a lungul timpului, KIIS a analizat dinamica atitudinii populaţiei din Ucraina faţă de Rusia şi a Rusiei faţă de Ucraina, iar în acest sens se poate uşor constata un trend descendent din ambele părţi după 2014, dar totuşi ucrainenii având o atitudine mai bună, în mod constant, faţă de Rusia, decât ruşii faţă de Ucraina pe parcursul anilor 2014-2020. Abia în ultimele două sondaje se poate observa inversarea atitudinilor pozitive, ruşii având o părere puţin mai bună (în medie de 10%) decât ucrainenii (Tabel 45). De asemenea, majoritatea ucrainenilor (în medie de 50%) consideră că relaţia cu Rusia ar trebui să fie la fel ca şi cu alte state - cu frontiere închise, vize, vamă, iar o proporţie semnificativă (40%) susţine că Ucraina şi Rusia ar trebui să fie state independente, dar prietenoase - cu frontiere deschise, fără vize şi vamă, iar segmentul de populaţie care opta pentru ca Ucraina şi Rusia să se unească într-un singur stat, după evenimentele din 2014, a scăzut spre 5 la sută, după cum se poate observa în diagrama de la Tabel 46.  
 
De cealaltă parte, ruşii în mod majoritar (în medie 50 la sută) cred că Ucraina şi Rusia ar trebui să fie state independente, dar prietenoase - cu frontiere deschise, fără vize şi vamă, în timp ce segmentul de populaţie care susţine că relaţia dintre cele două state ar trebui să fie la fel ca şi cu altele - cu frontiere închise, vize, vamă, este uşor fluctuant şi se stabilizează la peste 20 la sută, iar cei care susţin unirea într-un singur stat sunt într-o proporţie de 17 la sută, deşi şi această cifră a fluctuat pe parcursul ultimilor ani (Tabel 47). 
   
 
Tabel 45: Diagramă care reflectă dinamica atitudinii bune a populaţiei din Ucraina faţă de Rusia şi a populaţiei din Rusia faţă de Ucraina, conform sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2008-2021. 
 
 
 
 
Tabel 46: Diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce fel de relaţii cu Rusia îşi doresc ucrainenii?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2008-2020. 
   
   
Tabel 47: Diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce fel de relaţii cu Ucraina îşi doresc ruşii?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Levada din Rusia pentru KIIS din Ucraina pe parcursul anilor 2008-2020. 
 
 
 

Economie versus război 

 
Foarte interesante sunt rezultatele sondajelor din luna aprilie şi octombrie a anului trecut, acolo unde KIIS a analizat cât de mult contează pentru respondenţi independenţa şi integritatea Ucrainei în raport cu economia şi bunăstarea cetăţenilor, iar atunci când cei chestionaţi au trebuit să aleagă dintre aceste două afirmaţii, aceştia au considerat într-o proporţie mai mare că cel mai important lucru pentru Ucraina este independenţa şi integritatea graniţelor sale (43,7% şi 52%) în detrimentul afirmaţiei că cel mai important lucru pentru Ucraina este bunăstarea cetăţenilor săi (32,6% şi 34,5%). Totuşi atunci când respondenţii au trebuit să stabilească prioritatea dintre câştigarea războiului din estul Ucrainei şi dezvoltarea economiei, aceştia au preferat să susţină afirmaţia că cel mai important lucru pentru Ucraina acum este de a dezvolta economia (53,3% şi 49,1%) faţă de afirmaţia că cel mai important lucru pentru Ucraina acum este să câştige războiul (29,6% şi 34,5). În cele din urmă, cea mai mare parte a ucrainenilor îşi doreşte în mod prioritar şi independenţă şi economie, astfel că segmentul care optează pentru a prioritiza în mod parţial atât independenţa, cât şi economia ajunge până la 38 la sută, în timp ce proporţia celor care îşi exprimă opţiunea pentru economie este de 33 la sută, aproape la egalitate cu cei care optează pentru independenţă, de 29 la sută, conform Anexelor 48 şi 49. 
 
 
Tabel 48: Tabel care reflectă atitudinea populaţiei faţă de independenţa şi integritatea Ucrainei în raport cu economia şi bunăstarea cetăţenilor, conform sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anului 2020. 
 
   
Tabel 49: Tabel care reflectă indexul de prioritate a independenţei versus economia Ucrainei, conform sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anului 2020. 
 
   
De asemenea, ucrainenii cred într-o proporţie majoritară că în viitor Ucraina va câştiga în faţa Rusiei (51%) şi va realiza pacea şi normalizarea relaţiilor cu Rusia (57%) faţă de cei care susţin că Rusia va învinge Ucraina (10%) sau că Ucraina şi Rusia vor avea relaţii tensionate sau conflictuale (30%). Respondenţii susţin doar în proporţie de 30 la sută că în viitor, în Ucraina limba rusă va deveni a doua limbă de stat, în timp ce aceştia sunt convinşi în mod majoritar (56%) că Ucraina va trece în principal la limba ucraineană. Totuşi se identifică un segment important care susţine că limba rusă reprezintă o moştenire istorică a Ucrainei care trebuie dezvoltată (49%) şi nu ar fi o formă de ameninţare la adresa independenţei Ucrainei (28%). Iar cel mai relevant e că se confirmă faptul că societatea ucraineană conştientizează că este necesar să se negocieze cu Rusia şi cu reprezentanţii RPD/RPL pentru a realiza pacea în Donbass (50%) faţă de proporţia mai mică a celor care susţin că este imposibil să se facă concesii Moscovei şi separatiştilor pentru a realiza pacea în Donbass (36%), conform Anexei 50
 
 
 
Tabel 50: Tabel care reflectă atitudinii populaţiei ucrainene faţă de Rusia, conform sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anului 2020. 
 
 
Să vedem acum care este atitudinea populaţiei din Ucraina faţă de negocierile bilaterale Rusia-Ucraina, statutul teritoriilor separatiste, ideea de „statut special” sau de „federalizare”.  
 

Negocieri – evoluţie pe ani:  

 
 

Dialog – evoluţie pe ani: 

 

Statut special – evoluţie pe ani:  

 

Autonomie în componenţa Ucrainei – evoluţie pe ani:  

 

Separare regiunii Donbass de Ucraina – evoluţie pe ani:  

 

Federalizare – evoluţie pe ani: 

 
 
În episodul viitor, înainte de a trece la concluzii, pentru a avea tabloul complet, vom cerceta atitudinea ucrainenilor faţă de UE şi NATO (partea I aici, partea a doua aici
   
(va urma) 
 
*Cristina Melnic este absolventă a Masterului de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe spaţiul ex-sovietic. 

Acest material face parte dintr-un proiect ce este finanţat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A.  ​

Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorului/ autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

18 Comentarii

Gelu Oina
16.08.2021, 07:49:58

ESTE DE RASUL LUMII TITLUL CU DOI DE CUM Şi cum cum se raportează ucrainenii la Rusia Citeste mai mult: adev.ro/qxwynt

-2 (2 voturi)
Comunistu Aurel
16.08.2021, 08:43:55

Refacem URSS ========= Comunismul e salvarea Romaniei ============

-13 (15 voturi)
J@ Ma 3.14sh
16.08.2021, 09:13:00

#nuMaiFUmaPatrunjel stricat

+7 (9 voturi)
Adrian Andrei
16.08.2021, 09:14:03

HOLODOMOR! Voi chiar credeti ca ucrainienii uita?!

+11 (11 voturi)
Lucifer
16.08.2021, 10:30:45

Popoarele, oricare dintre ele, vor în primul rând prosperitate şi pace. Iar în Est situaţia e clară: Rusia nu poate asigura prosperitatea, economic vorbind. Deci, este normal, ca ţări precum Ucraina, Moldova, Georgia, chiar Belarus să fie interesate de capitalul occidental care le poate asigura dezvoltarea. Ele văd cum Ţările Baltice, Polonia, România, etc se dezvoltă accelerat, le creşte nivelul de bunăstare, iar ele( Ucraina, etc) sărăcesc pe zi ce trece. Incă o dată: Rusia nu poate asigura dezvoltarea ţărilor estice, aceasta este o evidenţă pentru toată lumea, chiar pentru fraţii şi surorile slave.....

+1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (18)

Modifică Setările