Marii actori, atraşi în mrejele lui Putin. „Idioţii utili“ şi cum alterează realitatea eminenţele cenuşii de la Kremlin

Drumul spre recâştigarea statutului de super-putere a Rusiei, aşa cum îşi doreşte Vladimir Putin este lung şi anevoios şi necesită în primul rând un război psihologic de atragere a maselor prin mesagerii potriviţi. Din acest punct de vedere, ideologii Kremlinului sunt adevăraţi continuatori ai creatorilor şi apărătorilor Uniunii Sovietice.

Ultimele vorbe dulci dedicate de actorul american Leonardo DiCaprio preşedintelui rus Vladimir Putin au stârnit vâlvă în lume. Starul de la Hollywood nu este singura vedetă internaţională care ţine să îşi arate admiraţia faţă de Rusia şi actualului ei lider. Unii dintre ei au mers mai departe decât DiCaprio, legitimând chiar acţiunile ei împotriva Ucrainei. Rusia lui Putin atrage, la fel cum o făcea şi Uniunea Sovietică, spre acelaşi scop şi cu instrumente similare.

Leonardo DiCaprio a declarat recent că i-ar plăcea să interpreteze o personalitate rusă, enumerându-i pe liderul bolşevic Vladimir Ilici Lenin, pe misteriosul călugăr Grigori Rasputin sau chiar pe Vladimir Putin. Studioul cinematografic Lenfilm, cu sediul la Sankt Petersburg, a răspuns imediat dorinţei starului hollywoodian, oferindu-i rolul principal într-un film dedicat revoluţionarului comunist.

„Putin ar fi un rol foarte, foarte interesant. L-aş interpreta cu plăcere. Lenin ar fi de asemenea un rol interesant. L-aş interpreta cu plăcere şi pe Rasputin“, a declarat DiCaprio pentru publicaţia germană Welt am Sonntag, conform portalului Sputnik.

„Întotdeauna este interesant să faci filme. Leonardo DiCaprio este adeseori comparat cu Lenin, în anii lui de tinereţe. Avem suficiente scenarii şi obiecte de recuzită pentru a recrea epoca în care a avut loc Revoluţia“, a răspuns Valeri Karlov, purtătorul de cuvânt al Lenfilm, pentru Baltika FM.

Leonardo DiCaprio nu este singurul actor celebru la nivel internaţional care manifestă un interes deosebit pentru interpretarea unei personalităţi controversate din istoria Rusiei. Actorul francez Gérard Depardieu urmează să-l intepreteze pe fostul dictator sovietic Iosif Visarionovici Stalin, potrivit unui anunţ făcut la sfârşitul lui decembrie 2015 de studioul cinematografic Mosfilm, cu sediul la Moscova.

Dacă nu este singurul actor celebru atras de Rusia, starul hollywoodian de 41 de ani este cu siguranţă ultima personalitate de renume mondial devenită, conştient sau inconştient, un instrument în războiul psihologic dintre Moscova şi Occident, care părea încheiat  odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991. Însă Moscova şi-a regăsit spiritul de luptă odată cu preluarea puterii de către conservatorul Vladimir Putin, în 2000, pe fondul eşecului tentativelor de liberalizare a Rusiei.

Putin, un fost spion KGB fără renume şi funcţionar în oraşul său natal Sankt Petersburg, a făcut primii paşi pe holurile Kremlinului în 1996, în calitate de consilier. Ascensiunea sa către putere a fost fulgerătoare, suprinzătoare şi lipsită de concesii. Al doilea război din Cecenia, în 1999-2000, a fost decisiv pentru conturarea imaginii sale de om ambiţios, hotărât şi dur şi formarea bazei popularităţii sale. Ulterior, imaginile cu Putin călărind la bustul gol, scufundându-se cu submarinul, jucând hochei,  cântând la pian, salvând cocori, scăpând jurnalişti din ghearele unui tigru şi răpunându-şi adversarii de judo au făcut înconjurul lumii, stârnind pasiuni şi critici deopotrivă şi stimulând sentimente în rândurile ruşilor de regăsire a liderului capabil să asigure Moscovei statutul de super-putere. „Eu cred că Putin este un om pe care Dumnezeu şi destinul l-au trimis Rusiei în timp ce traversa o perioadă dificilă“, a apreciat în iulie 2011 Vladislav Surkov, cofondatorul partidului Rusia Unită şi fostul ideolog al Kremlinului.

 „Idioţii utili“

Drumul spre recâştigarea statului de super-putere este lung şi anevoios şi necesită în primul rând un război psihologic de atragere a maselor prin mesagerii potriviţi. Din acest punct de vedere, ideologii Rusiei lui Putin sunt adevăraţi continuatori ai creatorilor şi apărătorilor Uniunii Sovietice.

Fostul ofiţer Iuri Bezmenov a explicat pe larg, odată ajuns în Occident dezgustat de sistemul sovietic, ce presupune războiul psihologic dus de Kremlin împotriva duşmanilor săi. Bezmenov vorbeşte despre un proces lent de schimbare a percepţiei realităţii desfăşurat în patru faze: demoralizarea, destabilizarea, insurecţia şi normalizarea. Demoralizarea durează între 15 şi 20 de ani, suficient cât să educi o nouă generaţie. Destabilizarea necesită între doi şi cinci ani, vizând atacarea componentelor de la baza unei societăţi. Insurecţia durează mai puţin, şi anume şase săptămâni, perioadă de timp suficientă provocării unei crize. În cele din urmă, normalizarea, o„expresie cinică“, poate dura la infinit. Prima fază este fundamentală şi necesită o fineţe aparte, pentru a face un individ incapabil să mai facă distincţii şi să mai reacţioneze.

Iar cei mai capabili să asigure fineţea procesului de demoralizare sunt „idioţii utili“, care se regăsesc printre scriitori, jurnalişti, savanţi, oameni de afaceri, actori etc. cu priză şi autoritate la public. Lenin i-a numit „idioţi utili“ pe intelectualii occidentali care, fără să fie cointeresaţi direct, idealizau bolşevismul.

Instrucţiunile erau de a pătrunde în mediile conservatoare, de a stabili contacte cu producători de film bogaţi, cu intelectuali, în special cu cei cinici şi egocentrişti lipsiţi de scrupule şi avizi de putere, pentru a-i atrage de partea cauzei Uniunii Sovietice, dezvăluie Bezmenov referindu-se la profilul „idiotului util“ căutat pe vremuri de KGB.

O serie de politicieni, jurnalişti şi artişti cu idei de stânga din Occident au idealizat Uniunea Sovietică, pe care o vedeau un tărâm al justiţiei şi egalităţii, în ciuda reprimărilor din perioada stalinistă şi persistenţei inegalităţilor.

Istoria se repetă

La fel ca Uniunea Sovietică, Rusia lui Putin are „idioţii utili“ şi chiar adulatorii ei, ajunşi în aceste posturi din diverse motive, fie fascinaţi de specificul rusesc, fie interesaţi de proiecte personale, între care producţiile cinematografice şi, în mod bizar, campaniile ecologice, fie atraşi de stilul lui Putin.

De regulă, „idioţii utili“ sunt atraşi pentru contruirea unei imagini pozitive. Pe 10 decembrie 2010, Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru al Rusiei, şi-a arătat aptitudinile muzicale în cadrul unei gale caritabile. Kevin Costner, Kurt Russel, Mickey Rourke, Sharon Stone, Ornella Muti, Goldie Hawn, Alain Delon, Vincent Cassel, Monica Bellucci şi din nou Gérard Depardieu sunt câteva dintre vedetele showbizului mondial care au avut ocazia să-l admire pe viu. Unii au păstrat discreţia, în timp ce alţii nu au ratat prilejul de a-şi afişa prietenia cu liderul de la Kremlin.

Cazul Rourke. În august 2014, actorul şi fostul boxer profesionist american Mickey Rourke a stârnit polemică apărând în public cu un tricou inscripţionat cu chipul preşedintelui rus. „Îmi place acest tip“, şi-a explicat el gestul.

Cazul Costner. În schimb, actorul, regizorul şi producătorul de film american Kevin Costner vede în Rusia o sursă de inspiraţie.

„Pentru a face un film bun, îţi trebuie un personaj negativ cu priză la public. Rusia joacă la perfecţie acest rol. Îmi place această ţară“, şi-a justificat el relaţiile bune cu Putin.

Cazul DiCaprio. „Cred că ar trebui să existe mai multe filme despre istoria Rusiei, pentru că are poveşti demne de Shakespeare. Asta este fascinant pentru un actor“, a mai declarat DiCaprio pentru Welt am Sonntag.

Relaţia de cordialitate dintre actorul american şi preşedintele rus datează de câţiva ani buni. În 2010, DiCaprio şi Putin au discutat relaxaţi în cadrul Forumului Internaţional pentru Protejarea Tigrilor, desfăşurat la Sankt Petersburg. „Fundaţia mea are mai multe proiecte prin care susţine financiar protejarea acestor pisici sălbatice. Am discutat cu Putin doar despre aceste animale minunate, nu despre politică“, a comentat starul de la Hollywood întâlnirea sa cu liderul de la Kremlin.

Cazul Pamela. Actriţa şi manechinul Pamela Anderson, cunoscută pentru activităţile sale în favoarea protecţiei animalelor, este ademenită la rândul ei la Moscova. Ea a fost primită pe 7 decembrie la Kremlin de şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Ivanov. Oficial, cei doi au discutat despre protejarea speciilor rare de animale. Printre altele, fostul iepuraş Playboy i-a sfătuit pe ruşi cum să facă în aşa fel încât să ajungă la „inimile“ occidentalilor.

„Rusia a demonstrat că este o ţară căreia nu îi este teamă să ia măsuri ferme atunci când trebuie să acţioneze“, a apreciat ea la Kremlin, îndemnând-o să protejeze speciile sălbatice pentru a cuceri inimile oamenilor din Occident.

În schimb, adulatorii sunt folosiţi pentru a promova imaginea de jucător dur a Rusiei lui Putin. Kievul a întocmit o listă neagră cu sute de personalităţi din întreaga lume favorabile acţiunilor ruseşti în sud-estul Ucrainei, printre ele numărându-se actorii Gérard Depardieu şi Steven Seagal, jurnalistul spaniol Cesar Vidal sau regizorul, actorul şi cântăreţul sârb Emir Kusturica.

Cazul Depardieu. Gérard Depardieu este considerat drept „o ameninţare la adresa securităţii naţionale“ a Ucrainei din cauza legăturilor sale cu Rusia. „Iubesc Rusia şi Ucraina, care face parte din Rusia“, a exclamat actorul la festivalul de film Baltic Pearl, organizat la Riga, în Letonia, în august 2014. „Putin este foarte puternic, este omul de care Rusia are nevoie. Dumnezeu să-l binecuvânteze!“, a mai afirmat el în ritmul lui Surkov. Actorul francez a primit cetăţenia rusă în ianuarie 2013 din mâna lui Vladimir Putin, în urma unei polemici avute cu fostul premier francez Jean-Marc Ayrault, care a considerat „condamnabilă“ decizia sa de a părăsi Franţa pentru a se muta în Belgia din motive fiscale. Cu ocazia primirii cetăţeniei ruse, comediantul şi-a afişat dragostea pentru noua sa ţară, numind-o „o ţară a marii democraţii“.

Cazul Kusturica. „Să nu-mi spuneţi că oamenii de pe Maidan aduc ceva bun Ucrainei. Consider că Rusia trebuie să îşi protejeze ruşii din Ucraina“, a spus răspicat Emir Kusturica, aprobând acţiunile Rusiei de anexare a Peninsulei Crimeea în martie 2014 şi întreţinere a conflictului separatist din regiunile Doneţk şi Lugansk.

Mereu previzibilă

„Occidentul a fost fascinat de Rusia. Din prima clipă când a luat contact cu ea, s-a întrebat cu cine are de-a face“, în timp ce „Rusia a încercat să dea «străinilor» o imagine falsă despre ea însăşi“, scrie în eseul „Sfânta Rusie“ istoricul francez Alain Besançon, unul dintre cei mai însemnaţi istorici specializaţi în Rusia şi Uniunea Sovietică.

Rusia, considerată atât de misterioasă, a acţionat, de fapt, mereu previzibil în atingerea obiectivelor sale. „Trebuie doar să-ţi desfunzi urechile şi să deschizi ochii“, îi sfătuia Iuri Bezmenov pe occidentali în anii ’70.