Cum a răspuns Rusia în cazul solicitării de despăgubiri formulate de Cehia pentru exploziile de la depozitele de armament de la Vrbetice

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus FOTO EPA-EFE
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus FOTO EPA-EFE

Deloc surprinzător, Rusia a respins cererea cu privire la despăgubirea Cehiei în cazul exploziilor de la depozitele de muniţii de la Vrbetice.

Guvernul ceh a cerut despăgubiri în valoare de 39 de milioane de euro din partea Rusiei, pe care o acuză că se află în spatele celor două explozii produse în 2014 la depozitele de muniţii de la Vrbetice şi care s-au soldat cu moartea a două persoane.

„Federaţiei Ruse îi revine responsabilitatea, conform dreptului internaţional, pentru implicarea sa în exploziile de la două depozite de muniţii”, menţionează într-un comunicat Ministerul ceh de Externe, făcând referire la exploziile produse la Vrbetice în octombrie şi decembrie 2014.

Potrivit Pragăi, exploziile au fost provocate de agenţi ai GRU, serviciul secret al armatei ruse. Scopul ar fi împiedicarea livrării de armament către Ucraina, ţară aflată în conflict cu separatiştii pro-ruşi sprijiniţi masiv de Moscova.

Praga cere acum „despăgubirea completă pentru pagubele provocate de această acţiune ilegală”. Însă Moscova respinge cererea şi continuă să susţină că nu are nicio vină în exploziile de la Vrbetice.

Leonid Sluţki, preşedintele Comisiei de Relaţii Internaţionale din cadrul Dumei de Stat, spune pentru TASS că cererea este „aburdă”, la fel ca acuzaţia despre implicarea serviciilor secrete ruse. El le-a transmis cehilor să-şi ia gândul de la posibilitatea primirii unor despăgubiri. În plus, a acuzat Praga că „insistă să deterioreze deliberat relaţiile ruso-cehe”.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, a încercat să fie ironică într-o postare pe Telegram: „Nu înţeleg ce se petrece în capul politicienilor cehi”. La fel ca Sluţki, ea susţine că Praga inventează „modalităţi de agravare” a relaţiilor cu Moscova. Oficialul din MAE rus îşi încheie intervenţia pe acest subiect cu acuzaţia că Praga ameninţă şi insultă Moscova şi se comportă ca „extorcatorii”.

De la Praga, premierul ceh Andrej Babis afirmă că are dovezi despre implicarea serviciilor secrete ruse în exploziile de la Vrbetice. Cehia a expulzat 63 de diplomaţi ruşi în acest dosar. De cealaltă parte, Rusia a inclus Cehia într-o listă a „ţărilor neprietenoase”.

În timp ce Moscova neagă orice acuzaţie despre implicarea sa în acţiuni de sabotaj şi operaţiuni de spionaj sub acoperire diplomatică, Praga îi cere să îşi asume responsabilitatea.

Cel puţin patru explozii în Bulgaria

Însă Cehia nu este singura ţară în care Moscova a lăsat urme în exploziile unor depozite de muniţii şi fabrici de armament. Bulgaria anchetează cel puţin patru cazuri similare produse în perioada 2011-2020. Aceste cazuri au fost raportate iniţial ca incidente nefericite, dar foarte multe dintre ele s-au întâmplat în circumstanţe ciudate, iar informaţiile converg spre un tipar care indică implicarea Rusiei. Potrivit presei occidentale, se pare că există mai multe cazuri de acest gen în Europa.

Aceste activităţi subversive s-au înmulţit la scurt timp după crearea unităţii 29155, responsabilă de operaţiuni speciale în cadrul GRU, şi pe fondul creşterii interesului lui Putin pentru chestiunile internaţionale.

În opinia analiştilor, motivele acestor atacuri ar putea fi intenţia preşedintelui rus Vladimir Putin de a opri livrările de armament către state unde Kremlinul are interese strategice, precum Ucraina şi Georgia, dar şi de a le intimida astfel. În plus, nu poate fi exclus nici motivul eliminării competitorilor din domeniul producţiei de armament din Europa Centrală şi de Est.

Un exemplu în acest sens îl constituie tentativa de lichidare a omului de afaceri bulgar Emilian Ghebrev, care a supravieţuit în aprilie 2015 unei operaţiuni de otrăvire cu Noviciok. Este vorba de un agent neurotoxic dezvoltat de ruşi în scopuri militare care a fost folosit trei ani mai târziu împotriva fostului spion dublu Serghei Skripal. Într-o investigaţie jurnalistică, publicaţiile Belingcat, The Insider şi Der Spiegel au ajuns la concluzia că operaţiunea de otrăvire a lui Ghebrev a fost realizată de opt ofiţeri din GRU, membri ai unităţii cu numele de cod 29155. Motivul otrăvirii lui Ghebrev nu se cunoaşte exact, însă se ştie că în 2008 acesta a vândut un lot impunător de armament Georgiei în timpul războiului cu Rusia. Potrivit unei versiuni, Ghebrev a fost bănuit de Kremlin că vindea armament în Siria aliaţilor Statelor Unite. Fiind întrebat de câteva ori despre această versiune, Ghebrev a negat implicarea lui în vinderea de armament unor grupări siriene. Bulgaria a inculpat trei agenţi GRU în acest caz, şi anume pe Serghei Viktorovici Pavlov, Serghei Viaceslavovici Fedotov şi Gheorghi Gorşkov. Serghei Fedotov se află şi în atenţia britanicilor pentru otrăvirea lui Skripal.

„Bulgaria nu va face compromisuri pentru a se apăra în faţa ameninţării la adresa siguranţei sale naţionale”, dădea asigurări fostul premier Boiko Borisov în cazul apariţiei informaţiilor despre operaţiunile duse de serviciile secrete ruseşti în teritoriul ţării vecine.

În contextul înmulţirii acţiunilor ostile ale Rusiei împotriva statelor europene, Parlamentul European a adoptat la sfârşitul lui aprilie o rezoluţie în care propune „o nouă abordare” în relaţia cu Moscova. Rezoluţia îndeamnă statele membre UE să expulzeze spioni şi diplomaţi ruşi, să reducă dependenţa de gazele ruseşti, să blocheze construcţia Nord Stream 2 şi să blocheze compania Rosatom să mai construiască alte centrale nucleare. Eurodeputaţii mai cer ca noul regim de sancţiuni europene care vizează încălcarea drepturilor omului să aibă în vedere şi corupţia, la fel ca în cazul Legii Magniţki în Statele Unite.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite