Rusia

articolul anterior articolul urmator

Dacă Finlanda şi Suedia intră în NATO, ce atuuri uriaşe ar pierde Rusia? Problema e însă cu ce mai rămâne

56
21 May 2022 09:00:26
Cristian Unteanu

Răspunsul este simplu şi ţine de ceea ce, la unele şcoli de ştiinţe politice, se învaţă în cadrul unei discipline de curs foarte complicată, iar studenţii îşi petrec foarte mult timp în camerele hărţilor, civile sau militare, devenind experţi, unii chiar doctori pe bune în „Geopolitica Strâmtorilor”.

 Dimensiunea de acum a implicaţiilor pe care le poate avea aderarea Finlandei şi Suediei la NATO ar trebui discutată şi la noi în această perspectivă extrem de interesantă, mai ales că, în acest caz, este una dintre dimensiunile esenţiale pe care s-ar putea baza construcţia noii arhitecturi a securităţii europene. Miza este absolut uriaşă, problemă de o importanţă egală cu cea a discuţiei despre Bosfor, reglementată prin Convenţia de la Montreux cu adăugirile sale ulterioare. Dar Bosforul este doar o strâmtoare strategică la porţile unei mări închise, desigur cu datele sale strategice care acum îi cresc vizibilitatea şi relevanţa politico-militară. Desigur, dar greu de făcut vreo comparaţie cu strâmtoare care desparte Marea Baltică de Marea Nordului, cheia strategică după care ruşii au suspinat pe un ton câteodată extrem de ofensiv de la Petru cel Mare încoace.

Iată harta care explică totul: în caz de conflict sau chiar în prezenţa unei ameninţări credibile, ţările aliate pot închide doar în câteva ore trecerea din Baltica în Marea Neagră a flotei ruseşti a Mării Baltice şi reduce extrem de considerabil capacitatea forţelor militare amplasate la Kaliningrad.

Iată:

Aveţi aici harta mai larg desfăşurată şi unde, în dreapta sus, în Golful Finlanda, vedeţi Sakt Petersburgul. De acolo ar trebui să plece Flota rusă din Marea Baltică şi să treacă mai apoi prin eventualul blocaj asigurat de multiplele instalaţii aparţinând statelor aliate din regiune şi, în final, pentru plăcerea dvs de urmăritori de seriale tv, să ştiţi că ar trebui, în final, să depăşească şi Kattegat (în daneză „Gâtul Pisicii”), punctul de control viking, rămas de atunci cu reputaţia de a fi locaţia esenţială a oricărei arhitecturi de securitate în regiune.

În cazul în care ţările NATO din zonă percep vreo ameninţare din partea Rusei, pe trasul către Marea Nordului vor putea fi activate instalaţiile de apărare de pe cele trei insule  strategic situate pentru a asigura începutul unei descurajări reale, întărind capacitatea generală de apărare a zonei de competenţă NATO.

Perspectivă pentru o foarte posibilă „cursă de şoareci” care să se închidă ermetic şi extrem de eficient. În consecinţă, dacă în caz de conflict prezumtiv cu NATO ruşii ştiu că, aşa cum se întâmplă acum, li se va închide orice acces prin Bosfor şi se va închide spaţiul aerian înspre vest, cu situaţie strategică similară în zona Mării Baltice, atunci ce le mai rămâne?

Iată ruta navală nordică (Northern Sea Route, NSR) cu bazele ruseşti şi cele ale NATO (norvegiene, ale SUA şi ale Canadei la care se vor adăuga cele care vor putea fi amplasate în Finlanda şi Suedia):

După cum vedeţi, logica geopoliticii strâmtorilor se aplică (sau se poate aplica şi aci în caz de nevoie) la ambele intrări/ieşiri ale Rutei navale nordice. Desigur, calea maritimă nordică este cea mai dificilă şi imprevizibilă, atât din motivul evident al condiţiilor meteo şi sezonului de îngheţ, dar şi datorită multiplelor baze militare care, fie şi numai în principiu, sunt organizate pentru a acoperi total teritoriul şi a interzice traficul maritim, inclusiv trecerea submarinelor monitorizate 24/24 prin sateliţii militari de observaţie amplasaţi pe orbite fixe. Totul pentru a securiza cât mai eficient intrările zona strâmtorilor înspre şi dinspre Atlantic şi Pacific.

Acestea sunt mizele, să vedem cum se construiesc jocurile în perioada imediat următoare, timp în care poate fiecare se gândeşte cum să-i întindă celuilalt o cursă de şoareci cât mai eficientă. Preventiv, în scop de disuasiune. Măcar s-o vadă şi să se sperie şi să înceapă negocieri de pace.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

56 Comentarii

Utilizator Adevărul
21.05.2022, 09:27:53

Comentariu considerat abuziv.

freeson freeson4
21.05.2022, 09:36:09

Până la Kattegat, e mult! Chiar și insulele alea trei sunt departe de zona de excludere, care se va muta odată cu aderarea Finlandei la NATO la ieșirea din Golful Finic. 🙂 Aia e acum singura rută a avioanelor civile dinspre Rusia și Belarus către exclava rusă de la Marea Baltică.. Odată închisă, Kaliningrad va redeveni Konigsberg. 😁

+8 (12 voturi)
Daniel Preda
21.05.2022, 09:41:22

.............. Vorba ceea " "Tu te auzi ce vorbesti ? " Dar pe partea cealalta ce scrie ? Vai de capul nostru , de elite a lumii civilzate ! Despre indiguirea Rusiei , i-a ametit pe fraieri d-l Chifu o gramada de ani . Se vede ce s-a obtinut . Nu ati bagat in seama declaratia lui Lavrov despre nucleara economica . Abia incep sa se vada efectele ei . Abia incep , inca nu s-a atins nici 10 % . Da , rusii vor capota ... fara Viutoane , Cucci , Rochefort , BMW , ... aasteptam .

-19 (27 voturi)
Daniel Preda
21.05.2022, 09:54:07

vineri, 20 mai 2022 , Dan Diaconu "Şi totuşi, până la urmă cine e în groapă? „În aproximativ 15 zile Rusia nu va mai avea bani să finanţeze războiul”. Asta spuneau toţi mâncătorii de rahat ai Occidentului, la comanda unor neica nimeni din armata SUA, acei mari militari care trimit tineri semi-drogaţi pe front în operaţiuni în care nu fac deosebirea între simulările de pe calculator şi viaţa reală. Acei mari generali ai SUA care, fără tehnologia militară asistată de computer, ar fi capabili să se auto-bombardeze întrucât, de cele mai multe ori, le e greu să facă diferenţa dintre Arizona şi Afganistan. Încă de la primele restricţii am spus un lucru: războiul nu se câştigă pe teren, ci în economie. După ce Rusia părea că va intra în foamete - recurgând inclusiv la importuri de carne de aligator - Putin a câştigat „pariul cu agricultura” transformând Rusia într-unul dintre primii producători mondiali la majoritatea capitolelor care contează. Şi nu doar asta, ci, mai mult, a împins în faliment extrem de multe ferme americane. La ora primelor restricţii(atenţie, vorbesc despre perioada imediat următoare recuperării Crimeei) s-a spus că regimul de la Kremlin nu mai are decât câteva luni. Nu doar că n-a capotat, dar, mai mult, s-a întărit teribil. Pentru cei care nu ştiu cum arăta Rusia anterior conflictelor ideologice cu Vestul e greu de înţeles. Înainte de primele restricţii Rusia avea importuri alimentare în proporţie de aproape 70%. Absolut tot era importat: cereale, fructe, legume, proteine animală etc. Nu găseai absolut nimic rusesc. Care-i situaţia acum? Importurile alimentare sunt absolut marginale. Rusia are o cotă de piaţă de aproximativ 30% din piaţa globală de ulei de floarea soarelui, 20% din cea de grâu, 14% din cea de orz şi aproximativ 2.5% din cea de porumb. În plus, ruşii exportă puternic grăsimi şi proteine procesate animale, produse finite din peşte etc. Să nu mai vorbim de pieţele adiacente, gen cea a fertilizatorilor, unde Rusia este lider mondial de necontestat. OK, priviţi în faţă şi spuneţi cine-a câştigat din primele restricţii? Să mergem acum la situaţia din prezent. Suntem la momentul celor mai mari restricţii din istorie. Americanii au forţat izolarea Rusiei şi, mai mult, confiscarea rezervelor financiare externe ale acesteia. Efectiv, mai mult de-atât nu mai au ce face! În mod normal, un astfel de pachet de restricţii ar fi trebuit să spulbere economia unei ţări, indiferent de mărimea ei. Nu s-a întâmplat aşa! Ca să înţelegem, vom trece la cifre. Ultimul pachet, cel despre care moş Biden spunea că o să usture rău, estima un dezastru bugetar pentru Rusia, anume o cădere de peste 35%. Ce s-a întâmplat? Până în prezent dezastrul prezis nu se întrevede. Există picaje minore care estimează la ora actuală doar maxim un minus de 1%. Dar şi acest procent este scos din şosetă. Trebuie să fii prost ca să nu înţelegi unde-i problema. Hai să vedem împreună realitatea! Din cei aproximativ 500 exajouli cât este consumul mondial la ora actuală, aproximativ 400 exajouli au ca sursă de producţie cărbunele, petrolul şi gazul natural. Reţineţi aşadar că mai puţin de 100 de exajouli, adică undeva în jurul a 20% e reprezentat de biocumbustibili(care includ şi solarele&eolienele), energie nucleară şi hidroenergie. Asta e harta, n-ai ce să schimbi! Ce s-a întâmplat la momentul sancţiunilor nucleare asupra Rusiei? Sistemul energetic mondial s-a gripat! Preţul hidrocarburilor a crescut. Într-adevăr, Rusia a exportat mai puţin, dar la preţuri mult mai mari. Pentru că se afla sub sancţiuni ruşii au fost nevoiţi să vândă petrol la preţuri scăzute, doar că acele preţuri scăzute sunt scăzute raportându-ne la cotaţia actuală, ele, în realitate, fiind mai mari decât încasau înainte de restricţii. Într-un raport recent, analiştii JPMorgan(cei care anunţaseră impactul bugetar iniţial de 35%) şi-au schimbat radical opinia arătându-se mai degrabă îngrijoraţi de perspectivele Vestului de creştere în noul context. Şi nu este vorba aici de lovitura de maestru aplicată de Putin - anume de plata hidrocarburilor în ruble, acţiune care a propulsat rubla la nivele mai mari decât înainte de sancţiuni - ci de întreaga arhitectonică schimbată a lumii. În afară de câţiva descreieraţi de prin găştile băşinoase ale lui Soros, restul lumii s-a trezit brusc după duşul rece rezultat din restricţiile impuse Rusiei. Preţul explodat al hidrocarburilor va modifica radical geografia economică şi politică mondială. Motivul e simplu: dacă până acum aşa-zisele surse regenerabile de energie erau subvenţionate deoarece altfel nu aveau relevanţă economică, în prezent, în loc să devină rentabile, au devenit mult mai scumpe! Mai mult, energia provenită din surse clasice a devenit atât de scumpă încât riscă să dărâme hălci întregi din economia Vestului, a cărei sursă principală de bunăstare era energia ieftină. Brusc, vraja se destramă. Şi mai e o componentă gata să explodeze: problema datoriilor. În general datoriile lumii sunt nesustenabile. Dacă am schimba absolut tot ce este bun tangibil pe pământ în bani, ne-ar rezulta o sumă de 5-10 ori mai mică decât datoriile mondiale(asta într-un scenariu optimist întrucât, cel mai probabil, suntem pe undeva pe la 1/100, dacă nu cumva 1/1000! Culmea, chestiunea nu trebuie judecată la nivel de cotă de îndatorare din PIB, ci la nivel de mărime a economiei. De exemplu, Grecia care are un nivel al datoriei publice de aproape 200% din PIB este infinit mai sustenabilă decât SUA care are o datorie publică de 134% din PIB. În timp ce o ipotetică vânzare a Greciei ar acoperi datoriile, o ipotetică vânzare a SUA nu ar acoperi nici 20% din datorii. Despre Japonia nici n-ar mai trebui să discutăm! Şi notaţi că am făcut simulările pe datoria publică! Dacă punem în balanţă şi datoria pirvată, întreaga situaţie explodează. De altfel asta este situaţia de acum: una pre-explozie! Preţurile mari ale energiei impulsionează inflaţia care conduce la un dezastru pe piaţa datoriilor. Să vă spun ceva ce nu se spune pe moment: la ora actuală inflaţia reală din SUA a depăşit recordurile absolute înregistrate în anii 70. Datele date publicităţii sunt scamatorii ordinare. În realitate, din toamnă SUA va intra într-un scenariu inflaţionist accelerat care, cel mai probabil, va duce la hiperinflaţie. Ştiţi că benzinarii americani şi-au modifica software-ul şi hardware-ul astfel încât preţul galonului să poată fi afişat cu două cifre? Imaginaţi-vă cum se va simţi americanu care în prezent spune că preţul de peste 5$ pe galon e un dezastru! Deja, în scenariul actual în care, în afara frânei de picior au tras cu disperare chiar şi de frâna de mână, rezultatele se văd: creditele populaţiei încep să nu se mai plătească, creditarea se va stopa, iar economia va încetini puternic. Însă nu suntem într-un ciclu clasic în care rezolvi problema cu emisiuni de bani. Deja banii nu mai au valoare! Iată perversitatea stagflaţiei: nu doar că banii nu au valoare, dar nici nu-i găseşti. Însă ceea ce vom vedea nu va fi o stagflaţie clasică - de care tot are parte Japonia din anii 80 încoace - ci de o hiper-stagflaţie, un termen pe cât de paradoxal pe atât de radical în efecte. Pun punct pe moment aici, lăsându-vă răgazul să digeraţi datele pe care vi le-am dat. Chestiunea e simplă şi-am spus-o de mai multe ori: războiul va fi câştigat de cel care-l va face pe celălalt să se sufoce primul. SUA a crezut că-i pune Rusiei perna pe faţă, asta în timp ce Rusia a pus Vestului o etanşă pungă de plastic pe cap. Acum încă nu este foarte clar, dar când vor apărea picajele marilor economii intrate în incapacitate de plată, veţi vedea cu adevărat cum arată un război nuclear pe teritoriul economic. Nu mai e mult! "

-14 (28 voturi)
Utilizator Adevărul
21.05.2022, 09:54:55

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (56)

Modifică Setările