Dasvidania, tavarişci Rogozin! La revedere, tovarăşe Rogozin!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Păi, tovarăşe Rogozin, în calitatea noastră de ţară membră a NATO, care, între noi fie vorba, este inamicul declarat al Federaţiei Ruse, nu este normal să fim pe listă?”
„Păi, tovarăşe Rogozin, în calitatea noastră de ţară membră a NATO, care, între noi fie vorba, este inamicul declarat al Federaţiei Ruse, nu este normal să fim pe listă?”

Maskirovka este în plină desfăşurare, iar unii dintre politicienii din estul Europei par să înţeleagă mai greu acest lucru. Termenul nu se adresează numai militarilor, ci şi civililor. El este folosit cu destoinicie de militarii ruşi în acţiunile psihologice.

Media din Federaţia Rusă, împreună cu grupurile media pe care ruşii le-au cumpărat în Occident, în ultimul timp, utilizează acest concept al înşelătoriei publice. Important este ca aceia care receptează mesajul/mesajele sau cei cărora li se adresează să nu reacţioneze la întâmplare.

În 2009, un fost spion KGB, ajuns între timp unul din marii oameni de afaceri ruşi, Aleksander Lebedev, se afla în vizită la Londra, interesat de cumpărarea unor cotidiene britanice. El şi-a manifestat dorinţa, spre surprinderea ziariştilor englezi, să cumpere un ziar care pierdea în jur de 15 milioane de dolari pe an: The Independent. Suma plătită: o liră. Achiziţia se alătura unei alte afaceri făcută de Lebedev: publicaţia Evening Standard.  De asemenea, magnaţii ruşi apropiaţi de Kremlin îşi anunţaseră dorinţa de a investi şi pe piaţa media franceză. Acolo, ţinta era cotidianul simbol al stângii moderate, Le Monde. Francezii au refuzat. Acesta a fost primul val de investitori strategici ruşi în media occidentală. În curând, s-ar putea să aflăm şi despre trusturile din Europa Centrală şi de Est, unde mascarea cumpărării cu oameni subordonaţi Kremlinului este facilitată de anii de comunism.

Reprezentantul vivace al Maskirovkăi, la Kremlin, este Dmitri Rogozin, reputat pentru discursul dispreţuitor şi diatribele anti-occidentale. Naţionalist agresiv, Dmitri Rogozin, în vârstă de 50 de ani, doctor în filosofie, a fost numit la finele lui 2011 de preşedintele (la vremea aceea) Dmitri Medvedev în funcţia de vice-premier, însărcinat cu industria de apărare, în condiţiile în care Moscova se opunea amplasării de către Statele Unite a scutului anti-rachetă în Europa de Est, în România şi Polonia. Rogozin a fost ambasador al Federaţiei Ruse la NATO, din ianuarie 2008 până în decembrie 2011, moment în care a promis că va oferi un milion de dolari persoanei care va reuşi să dovedească intenţiile pacifiste ale Alianţei Nord-Atlantice faţă de Moscova, după cum relata agenţia RIA Novosti la vremea respectivă, citând blogul diplomatului rus.

Ofer un milion de dolari oricui îmi va dovedi că NATO nu are proiecte militare împotriva Rusiei”, scria Rogozin, în rusă şi în engleză, pe blogul său. El nu preciza însă sursa banilor şi nici cum intenţiona să plătească celui care ar fi reuşit să câştige acest pariu online! Tot atunci, Dmitri Rogozin a sesizat Kremlinul asupra faptului că regulamentul Consiliului NATO-Rusia a fost astfel conceput încât preşedintele Putin să poată vorbi doar în partea reuniunii care se va desfaşura cu uşile închise şi care nu va fi transmisă pe monitoarele din centrul de presă, pentru ca ideile sale să nu fie mediatizate. Altă năzbâtie. NATO a explicat că regula prevede ca doar secretarul general al NATO şi preşedintele Consiliului NATO-Rusia să facă remarcile introductive în faţa presei, apoi cameramanii fiind invitaţi să părasească sala. Şi totuşi, preşedintele Vladimir Putin a vorbit, în final, la conferinţa de presă.

În 2012, Dmitri Rogozin  spunea, după o întâlnire cu liderul transnistrean Evghenii Şevciuk, că trupele ruse de menţinere a păcii (adică Armata a 14-a, Nota Al. G.) din Transnistria vor primi armament nou, conform planului de reînarmare a armatei ruse (până în 2020, Nota. Al. G.). Foarte interesant cum menţin ruşii pacea în Transnistria. Probabil că aşa se va întâmpla şi în Ucraina de Est!

Şi ultima ispravă, dincolo de gama diversă de snoave neamicale la adresa României: „La cererea SUA, România a închis spaţiul aerian pentru aeronava mea. Ucraina nu mă lasă să trec. Data viitoare o să zbor cu TU-160”, scria Rogozin pe contul sau de Twitter în limba engleză. Pentru neiniţiaţii într-ale aviaţiei, Tu-160 este un bombardier strategic supersonic cu aripi cu geometrie variabilă, proiectat în timpul URSS. Cu alte cuvinte, dacă a văzut că noi, românii, nu ne speriem de remarcile sale la adresa scutului anti-rachetă şi nu renunţăm la acesta, acum ne atacă cu bombardiere.

Dacă ar fi să răspund şi eu într-un registru ironic la acest şir de acuzaţii şi răutăţi la adresa ţării mele, aş face-o cu un proverb românesc: câinele moare de drum lung, iar prostul de grija altuia. Numai că intenţia mea nu este să-i răspund cu aceeaşi monedă tovarăşului Rogozin. Îmi aduc aminte cum tovarăşul Rogozin a citit cu mare atenţie acordul făcut public referitor la limitările impuse comandantului român de la Deveselu de către americani. Foarte interesant. Bine că nu a citit documentul prin mijloace specifice utilizate de serviciile de informaţii ruseşti. Îi mulţumim pentru sfaturi şi îl asigurăm că vom lua măsurile necesare pentru ca scutul să fie operaţional la termen.

De asemenea, tovarăşul Rogozin ne ameninţă cu atacul nuclear. Actuala doctrina militară a Rusiei, aprobată de preşedintele Dmitri Medvedev în februarie 2010, înscrie în categoria ameninţărilor externe desfăşurarea sistemelor antirachetă, militarizarea spaţiului cosmic, desfăşurarea sistemelor nestrategice de mare precizie. În caz de ripostă rusească, Rogozin susţine că România va fi prima ţintă. Păi, tovarăşe Rogozin, în calitatea noastră de ţară membră a NATO, care, între noi fie vorba, este inamicul declarat al Federaţiei Ruse, nu este normal să fim pe listă? Şi apoi, tovarăşe Rogozin, noi suntem pe listă de pe vremea răposatului de la Târgovişte! A, era să uit iepurele. În exprimarea sa referitoare la noua doctrină a Federaţiei Ruse, găsim iepurele ca principal vector de... război: „Vom avea o nouă doctrină militară... ea va fi transpusă în practică de noul preşedinte” (la vremea declaraţiei se pregătea revenirea lui Vladimir Putin, nota Al. G.). „Este o strategie a lupului tehnico-ştiinţific, care nu aleargă după urmă, ci vede punctul spre care fuge iepurele, pe care-l prinde dintr-o singură săritură, pe drumul cel mai scurt”, a explicat Rogozin. Aşa o fi! Numai să găsească drumul şi să poată avea privirea limpede!

Ultima declaraţie zeflemitoare la adresa României demonstrează că Rusia nu se poate schimba, nutrind în continuare ambiţii imperiale! La 17 martie 2014, a doua zi după Referendumul din Crimeea, Rogozin a devenit una din primele şapte persoane din Rusia care au primit, din partea Statelor Unite, Canadei şi Uniunii Europene, interdicţie de călătorie în aceste zone, dar şi confiscarea tuturor activelor aflate pe teritoriul acestor ţări. Prin intermediul unor postări pe Twitter, Rogozin a ironizat, ca de obicei, sancţiunile, declarând că nu are active peste hotare.

Problema nu este cu ce a plecat Rogozin din Transnistria sau ce a declarat la plecare sau la sosire. Problema este că a devenit o portavoce împotriva României. Din această cauză, poate fi un personaj binevenit în lumea lui Caragiale. Să-l luăm, spre exemplu, pe Farfuridi: „Eu, am, n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc la târg...” Problema este că noi, românii, îi acordăm prea mult spaţiu mediatic unui om care are alte probleme decât cutumele diplomatice. Mi se pare că reacţia MAE a fost una disproporţionată faţă de însemnătatea acestui personaj caragialesc. Lăsaţi-l pe tovarăşul Rogozin să dea sfaturi în continuare. Nu tovarăşul Rogozin este problema!






 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite