De ce încearcă Rusia să destabilizeze Balcanii? INFOGRAFIE

Moscova sprijină actori politici care în mod conştient perturbă procesul de democratizare şi profită de instabilitatea din statele fostei Iugoslavii pentru a împiedica integrarea lor în Uniunea Europeană. UE şi Statele Unite resping ideea unei redesenări a frontierelor în Balcanii de Vest .

Moscova doreşte să împiedice integrarea europeană a ţărilor din Balcanii de Vest şi din acest motiv îşi creşte influenţa în regiune, scrie Deutsche Welle. Moscova sprijină actori politici care în mod conştient perturbă procesul de democratizare şi profită de instabilitatea acestor societăţi. În Bosnia-Herţegovina, care este statul cel mai vulnerabil, Rusia stă în spatele acelor politicieni sârbi şi croaţi care fac mari eforturi pentru a răsturna forma de stat tripartită creată cu asistenţa puterilor internaţionale prin Acordul de la Dayton în anul 1995. Acum au apărut planuri privind modificarea graniţelor şi acest proiect ar da satisfacţie celor care urmăresc visul mai vechi al Serbiei Mari, care s-ar realiza cu sprijinul Rusiei.

Oamenii Moscovei

În 12 aprilie 2021, ziarul bosniac Poltitički a scris că prim-ministrul sloven Janez Janša conduce grupul ţărilor UE care doresc crearea Serbiei Mari, dezmembrarea Bosniei-Herţegovinei, Muntenegrului şi Macedoniei de Nord. Potrivit ziarului, premierul sloven a transmis un aşa zis non-paper diplomatic (notă diplomatică informală) preşedintelui Consiliului Uniunii Europene, Charles Michel. Informaţia a fost confirmată la data de 15 aprilie de portalul Necenzurirano, care publică şi copia documentului. În document se arată că graniţa dintre Albania şi Kosovo şi acum este formală. 

Albanezii din ambele ţări sunt adepţii unificării. De aceea Kosovo trebuie alipit Albaniei. În ceea ce îi priveşte pe sârbii din Kosovo, trebuie urmărit modelul Tirolului de Sud (Regiunea italiană Tirolul de Sud locuită majoritar de austrieci, beneficiază de o autonomie teritorială lărgită). Republica Srpska, sau o parte a acesteia se va uni cu Serbia, astfel şi acest stat va accepta fuziunea dintre Albania şi Kosovo. Problema populaţiei croate din Bosnia poate fi rezolvată în două moduri: prin unirea teritoriilor locuite de croaţi cu Croaţia, sau prin crearea unui statut special pentru aceştia, asemănător cu cel din Tirolul de Sud, notează DW.

Deşi proiectul din acest non paper încalcă grosolan prevederile Acordului  final din Helsinki (1975), totuşi sunt politicieni care sprijină această idee. Pe lângă Janez Janša, deja amintit, este vorba şi  despre premierul maghiar, Orbán Viktor – scrie săptămânalul maghiar „ Élet és Irodalom“. În ultimii ani prim-ministrul Ungariei a devenit un jucător puternic în Balcani şi încearcă să coaguleze forţele pro-ruse. Comentatorii politici vorbesc despre o troică Janša-Orbán-Vučić (Aleksandr Vučić este preşedintele Serbiei).

Ideologia zonelor „curate” etnic

Ideologia zonelor „curate” din punct de vedere etnic a dus la războaiele sângeroase, care s-au declanşat la începutul anilor ’90. În reeditarea acestor aspiraţii găsim mâna Moscovei – susţine Deutsche Welle. Agenţii ruşi profită de greşeala strategică a Uniunii Europene, care nu a oferit o promisiune clară de integrare ţărilor din această regiune. Pe de altă parte, Rusia încearcă să împace elitele corupte din zonă. În acest fel au fost întărite „stabilocraţiile”, dar tocmai din această cauză reformele democratice întârzie să se declanşeze. Organizaţiile civice şi activiştii anticorupţie se plâng că Europa i-a lăsat singuri şi astfel sunt ţintele clanurilor. 

Din acest motiv prestigiul Bruxelles-ului a scăzut şi procesul a fost amplificat de problemele legate de achiziţia vaccinurilor anticovid. Astfel, Kremlinul a putut să apară drept un actor important în zonă. „Diplomaţia Sputnik-V” a dobândit o importanţă geopolitică. Influenţa Kremlinului în Macedonia de Nord este şi mai palpabilă: VMRO-DPMNE (Organizaţia Revoluţionară din Macedonia Interioară – Partid Democratic pentru Unitatea Naţională a Macedoniei) partidul lui Nicola Gruevski (fostul premier, care s-a refugiat în Ungaria) are relaţii cât se poate de strânse cu Kremlinul şi face tot posibilul pentru slăbirea guvernului Zoran Zaev. Moscova însă a suferit şi înfrângeri în regiune. 

În Muntenegru în anul 2016 s-a încercat îndepărtarea de la putere a preşedintelui care era adeptul integrării în NATO, Milo Ðukanović, cu ajutorul unui comando organizat după toate probabilităţile de oameni de la serviciile secrete ruseşti şi sârbeşti. Tentativa de puci a fost însă descoperită din timp şi destul de repede după acest episod ţara a devenit membră NATO. Nu peste mult timp situaţia s-a repetat în Macedonia de Nord – ţara vecină cu Muntenegru – care s-a integrat în NATO, ceea ce poate fi considerat un alt eşec al Moscovei. 

Tocmai din această cauză forţele pro-ruse fac mari eforturi ca să slăbească guvernul condus de social democratul Zoran Zaev. Investiţiile în mass media sunt folosite pentru propaganda filorusă, naţionalist-şovină. În timpul pandemiei sunt lansate ştiri false atent selecţionate care au ca scop subminarea încrederii în guvernul Zaev. Concomitent, activiştii civili sunt ameninţaţi şi acuzaţi de trădare în emisiunile radioului public.

UE şi Statele Unite resping ideea unei redesenări a frontierelor în Balcanii de Vest 

Uniunea Europeană „nu este absolut deloc favorabilă" redesenării frontierelor în Balcanii de Vest, a declarat luni un purtător de cuvânt al executivului de la Bruxelles, referitor la o notă diplomatică neoficială care propunea destrămarea Bosniei şi unirea Kosovo cu Albania, relatează Reuters.

Documentul, care fusese văzut de Reuters şi a circulat în rândul oficialilor UE, propunea încorporarea unor părţi din Bosnia şi Herţegovina în Serbia şi Croaţia, pentru a ajuta la integrarea în UE a acestor regiuni. Nici o ţară nu şi-a asumat acest document. „ Nu suntem absolut deloc favorabili vreunei schimbări a frontierelor", a declarat în cadrul unei conferinţe de presă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Eric Mamer.

Statele Unite au respins, de asemenea, propunerea, avertizând că mutarea frontierelor riscă să exacerbeze tensiunile din regiune.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, a declarat că speculaţiile recente despre „schimbarea frontierelor din Balcani de-a lungul liniilor etnice riscă să stimuleze instabilitatea în regiune şi evocă amintirile tensiunilor din trecut”, relatează Reuters.

Într-un interviu săptămâna trecută cu un grup de reflecţie american , preşedintele sârb Aleksandar Vucic a respins şi el ideea, spunând că guvernul său „nu este interesat să creeze niciun fel de Serbia mai mare”. Ministrul german de externe Heiko Maas a spus la rândul său săptămâna trecută că ideea a fost „pusă din nou într-un sertar” . Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că noul document neoficial publicat de cotidianul kosovar „Koha ditore”, care se referă la o posibilă soluţionare a problemei Kosovo şi care ar fi fost elaborat de Germania şi Franţa, nu a fost „făcut public” întâmplător, dar a fost scris de o persoană care cunoaşte foarte bine situaţia. Vučić a declarat că va analiza documentul, dar partea despre recunoaşterea aşa-numitei independenţe a Kosovo este inacceptabilă. „Văd că toţi îl dezmint, dar mă îngrijorează” – a declarat Vučić, adăugând că pentru Serbia urmează o perioadă grea de negocieri, că dialogul cu Pristina va fi reluat la 11 mai şi va informa poporul sârb despre stadiul negocierilor şi eforturile de a se ajunge la compromis.