De ce nu se mai teme Rusia de Occident

Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 de soldaţi. Reacţia oficialilor europeni şi americani este, cel puţin pentru moment, una de uimire. Publicaţia „Politico” se întreabă de ce Rusia alege să-şi rişte legăturile cu Occidentul în valoare de trilioane de dolari.

Majoritatea liderilor europeni, cât şi cei din Statele Unite s-au arătat uimiţi de modul în care Rusia a ales să nu mai respecte Europa, aşa cum o făcea după Războiul Rece. În prezent, Federaţia Rusă nu se mai uită la Occident ca la un fel de alianţă gata să intervină în cazul conflictelor, ci pur şi simplu întelege că astazi este vorba doar despre aspectele economice dintre state.

Liderii ruşi, precum şi apropiaţii lor şi-au dat seama de acest lucru. De ani de zile, bogaţii Rusiei cumpără Europa. Aceştia deţin vile şi apartamente luxoase în vestul Londrei, în Coasta de Azur, precum şi în alte zone ale vechiului continent. De asemenea, copiii bogaţilor ruşi sunt în siguranţă în diverse oraşe europene, iar banii părinţiilor sunt adăpostiţi bine în bănci austriece sau în state considerate „paradisuri fiscale”.

În ultimii ani, Rusia şi-a dat seama că „aristocraţii” europeni, în special magnaţii, pot deveni foarte servili atunci când e vorba de bani. Ruşii îi văd acum ca nişte ipocriţi - aceleaşi „elite” europene care îi ajută să-şi ascundă averile. În acest caz vorbim de sume impresionante. Banca Centrală din Rusia estimează ca circa două treimi din cele 56 de miliarde de dolari care au ieşit din Rusia în 2012 ar putea avea legătură cu activităţile ilegale.

Pe de altă parte, Kremlinul nu recunoaşte cu adevărat o independenţă a ţărilor europene, cu excepţia Germaniei, deoarece le consideră mai mult sau mai puţin depedente de SUA. Însă în acelaşi timp, Rusia a înţeles că un control prea mare al americanilor în Europa a început demult să se dizolve. Moscova este conştientă că ţări europene precum Spania, Italia sau Grecia se bat reciproc pentru a deveni unul dintre cei mai buni parteneri ai Rusiei, fără a cere îmsă prea multe garanţii în schimb.

Singurele temeri ale Moscovei din timpul Râzboiului Rece au fost că o tensionare prea mare a relaţiilor cu Occidentul ar putea declanşa sancţiuni economice în industria energetică, precum şi tăierea accesului la sectorul bancar străin. Însă alte îngrijorări pentru Moscova nu au existat.

Rusia a înţeles că Statele Unite, cel puţin în ultima perioadă, sunt distrase în conflictele sale vechi din Afganistan, China, Siria ori Iran, însă fără a avea o poziţie concretă, ci mai degrabă una vulnerabilă. De asemenea, Rusia ştie bine că Statele Unite au nevoie de sprijinul ei pentru a-şi continua exporturile.

Deşi o parte impresionantă din bogaţia Rusiei se află acum în proprietăţi europene şi în conturi bancare, lucru ce ar putea să o facă vulnerabilă, Moscova nu este îngrijorată. Chiar dacă UE ar putea să înceapă investigaţii masive pentru spălare de bani şi să dispună interdicţii sau chiar anulări ale vizelor, Rusia a înţeles modul de lucru al europenilor.

Toate aceste l-au făcut pe Vladimir Putin să fie încrezător asupra faptului că elitele şi liderii europeni sunt mult mai interesate de bani decât de independenţă. Dovada sunt evenimentele din Georgia, din 2008, atunci când în urma conflictului, în pofida numeroaselor declaraţii internaţionale, nimeni nu a ridicat problema miliardelor ruseşti din Europa. Kremlinul consideră că a înţeles secretul Europei, şi anume că este condusă de o elită cu o moralitate pur speculativă: cum să faci bani din orice şi să-i muţi în paradisuri fiscale.

Moscova are suficiente dovezi în acest sens atunci când se uită la foştii lideri din Marea Britanie, Franţa sau Germania. Tony Blair oferă sfaturi autorităţilor dictatoriale din Kazahstan cum să îşi îmbunătăţească imaginea în Occident; Nicolas Sarkozy este implicat în creearea unor fonduri cu bani din Qatar, iar fostul cancelar german, Gerhard Schroder, este preşedintele consorţiului Steam Nord, o conductă de gaze naturale din Rusia (Gazprom) către Germania.

Rusia este aşadar cât se poate de încrezătoare că nu va exista niciun „atac” economic la adresa ei din partea Occidentului. Moscova crede că europenii nu vor sancţiona în niciun fel banii oligarhilor ruşi. Kremlinul  de asemenea nu se aşteaptă la nicio reacţie militară, prin urmare, rămâne întrebarea ce opţiuni poate avea cu adevărat Occidentul. Anularea summitului G-8?

Vladimir Putin nu se află în fruntea Rusiei pentru raţiuni financiare. Atunci când rocada Putin - Medvedev la preşedinţia şi şefia guvernului părea să nu mai înceteze, toată lumea se întreba de ce se întâmpla asta. Putin a revenit deoarece este interesat mai mult ca oricând de putere.

Preşedintele Rusiei declara în numeroase rânduri, mai ales în campania sa electorală, că vrea să ofere stabilitate şi prosperitate cetăţenilor săi, însă cel mai mult pentru Putin contează să-şi realizeze planul său de „Uniune Eurasiatică”. Pentru acest obiectv are nevoie de Ucraina, nu doar pentru a crea imperiul imaginat de el, ci pentru a realiza o „graniţă” asupra regimului corupt pe care îl administrează.

Dacă ar fi după preşedintele Rusiei, Moscova ar fi cuprins deja toată Ucraina, însă pentru liderul de la Kremlin fiecare pas pe care îl face trebuie expus la televizor, în faţa cetăţenilor ruşi. Politica rusă nu are substanţă. Singura substanţă a politicii ruse este de a extrage miliardele de dolari din diferite naţiuni şi de a le ascunde în paradisuri fiscale. Din aceste motive Rusia nu se va teme de Occident în Crimeea, în special deoarece ea a reprezentat un simbol puternic în istorie. În trecut, dar şi astăzi, Crimeea este un teren de joacă imperial. Totodată, Crimeea reprezintă şi un punct turistic important al civilizaţiei ruse, aşadar este de aşteptat ca Rusia să nu cedeze niciodată această regiune din sfera influenţelor ei.

Vladimir Putin ştie că cetăţenii ruşi îl vor privi ca pe un erou dacă va acţiona în Crimeea şi îşi va păstra influenţa. Cunoaşte de asemenea că birocraţii europeni vor transmite doar declaraţii. Este conştient de asemenea că SUA nu vor face nimic mai mult decat posibile manevre militare în scopul de a-l descuraja.

De aceea Putin a invadat Crimeea. Şi-a dat seama că nu are nimic de pierdut.

Citeşte şi: 

INFOGRAFII Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită

În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.

Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, trece în subordinea forţelor proruse

Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.

Bank of New York Mellon: Investitorii trebuie să evite riscurile săptămâna următoare, din cauza crizei din Ucraina

Investitorii ar trebui să evite să-şi asume riscuri semnificative săptămâna următoare, în contextul crizei din Ucraina, au avertizat analişti ai băncii americane Bank of New York Mellon.