Rusia

articolul anterior articolul urmator

Drama unui popor, loialitatea unei minorităţi: situaţia tătarilor din Crimeea

25
10 Mar 2016 13:07:56
Constantin Corneanu
Manifestaţie de protest a tătarilor din Crimeea (2015)
Manifestaţie de protest a tătarilor din Crimeea (2015)

Evenimentele petrecute în urmă cu doi ani în Peninsula Crimeea, începând cu 26 februarie 2014, respectiv intervenţia în forţă a Federaţiei Ruse pentru a „sprijini“ dorinţa de libertate şi independenţă a populaţiei ruseşti/rusofone, a bulversat opinia publică internaţională, mass-media şi cancelariile diplomatice.

Scena relaţiilor internaţionale s-a schimbat în mod semnificativ cu consecinţe puţin intuite în acele clipe de către actorii dramei ce începuse a se prefigura.

În pofida „adevărurilor” istorice rostite la Moscova şi Kiev, a realităţii demografice din Peninsula Crimeea şi a poziţionării strategice a acesteia, există o dramă care pare să se repete: drama minorităţii tătare. Deportarea populaţiei tătăreşti din Crimeea, începând cu 18 mai 1944, din ordinul lui Stalin, reprezintă o dureroasă amintire păstrată permanent în conştiinţa generaţiilor de tătari, oriunde s-ar afla ei. O tragedie ce amplifică teamă faţă de o repetare a istoriei acelor clipe şi care a generat un uriaş efort internaţional pentru apărarea identităţii şi libertăţii minorităţii tătăreşti din Crimeea în relaţia cu noile autorităţi locale. Istoricul Metin OMER, titularul cursului Istoria şi civilizaţia tătarilor de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, ne oferă ocazia de-a realiza o incursiune în istoria celei mai loiale minorităţi a statului român, precum şi a efortului care se face pentru apărarea identităţii şi libertăţii conaţionalilor săi din Peninsula Crimeea aflaţi sub vremuri, însă neîmpăcaţi cu ele.

Ce reprezintă acest curs de istorie a tătarilor în economia procesului de menţinere/renaştere a identităţii pentru tătarii din România şi nu numai?

Cursul de Istoria tătarilor reprezintă o parte a efortului comunităţii tătare de a-şi păstra identitatea. De-a lungul timpului, istoria tătarilor a fost prezentată, scrisă, falsificată în funcţie de interesele politice ale anumitor state sau regimuri politice. Spre exemplu, în cazul tătarilor din Dobrogea, în timpul regimului comunist, pentru a se bloca legăturile acestora cu exteriorul, în mod special cu Crimeea şi Turcia, s-a promovat ideea că tătarii din România sunt „tătari dobrogeni” în sensul că au o identitate aparte de cea a tătarilor din Crimeea. Această identitate era o creaţie artificială, mai ales că marea majoritate a tătarilor din Dobrogea sunt urmaşii emigranţilor crimeeni. Cursul de Istoria şi civilizaţia tătarilor îşi propune să prezinte istoria tătarilor aşa cum a fost ea, fără interese politice sau de altă natură.

Cum s-a născut acest curs şi care au fost ecourile generate de existenţa cursului?

Ideea organizării acestui curs i-a aparţinut lui Florin Anghel, profesor la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius. Propunerea a fost foarte bine primită atât de conducerea universităţii cât şi de reprezentanţii Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR). În ceea ce priveşte ecourile generate, acestea au fost pozitive. Avem un număr mare de înscrişi, iar mulţi dintre aceştia nu sunt tătari.

Tătarii din Crimeea în confruntare cu forţele de ordine ruseşti

Cine sunteţi dvs. şi unde s-a format istoricul Metin Omer?

Sunt membru al comunităţii tătare din România, născut în Medgidia, oraş fondat de către sultanul otoman Abdul Megid special pentru tătarii care au fost nevoiţi să părăsească Crimeea în urma Războiului Crimeii. Am urmat cursurile Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice  a Universităţii „Ovidius”. Apoi, am absolvit masteratul Politică mondială şi europeană la aceeaşi facultate. În prezent, sunt doctorand în istorie la Universitatea „Hacettepe” din Ankara.

Reconstituirea istoriei tătarilor implică şi un efort de documentare în arhivele ţărilor riverane Mării Negre? Sunteţi sprijiniţi de aceste state?

Cercetarea istoriei tătarilor necesită un efort de documentare care depăşeşte spaţiul Mării Negre. Statele pe care le-au creat tătarii - Hoarda de Aur, Hanatul Crimeii - au dezvoltat relaţii politice, culturale şi comerciale cu toţi actorii statali importanţi din timpul lor. De aceea documente referitoare la istoria lor se regăsesc în toate arhivele importante europene şi nu numai. În ceea ce mă priveşte, subiectul tezei mele de doctorat abordează un fenomen din istoria tătarilor în secolul XX: emigrarea din România în Turcia în perioada interbelică. De aceea principalele surse pe care le folosesc se regăsesc în bibliotecile şi arhivele din România şi din Turcia. Stagiul de cercetare din Turcia mi-a fost facilitat şi de bursa doctorală pe care am obţinut-o.

Ce sprijin vă acordă statul român în eforturile dvs. de-a recupera istoria şi adevărurile privind identitatea şi trecutul tătarilor din spaţiul Mării Negre?

România oferă posibilitatea tuturor minorităţilor să îşi dezvolte şi promoveze cultura. În ceea ce priveşte comunitatea tătară, există o organizaţie, UDTTMR, recunoscută de statul român, care primeşte anual o sumă de bani pentru derularea activităţilor propuse. Aceasta publică reviste, cărţi, organizează conferinţe, cursuri prin intermediul cărora încearcă să îşi păstreze şi promoveze tradiţiile. De asemenea, tătarii au şi un reprezentant în Parlamentul României. Cu alte cuvinte, în România există cadrul necesar pentru păstrarea identităţii tătare. Ţine de tătari să îşi cunoască istoria, cultura, tradiţiile şi obiceiurile.

Motorizatele ruseşti pătrund în Crimeea (2014)

Care este situaţia minorităţii tătare în România şi, totodată, cum sunt percepute de dvs., ca istoric, evenimentele în care este implicată minoritatea tătară din spaţiul ex-sovietic?

Comunitatea tătară din România este foarte bine integrată în societatea românească. Exceptând perioada comunistă, când întreaga populaţie a avut de suferit, tătarii din România au beneficiat de cadrul necesar pentru a-şi proteja şi dezvolta cultura. După 1878, când Dobrogea a intrat în graniţele româneşti, statul român a păstrat instituţiile reprezentative pentru musulmani: Muftiatul, instituţia care se ocupă de organizarea şi administrarea cultului musulman, şi Cadiatele, tribunalele religioase islamice. Cadiatele au fost desfiinţate în perioada interbelică, la iniţiativa elitelor turce şi tătare. Până în primii ani ai regimului comunist, au existat şcoli şi asociaţii tătăreşti. În ceea ce priveşte situaţia tătarilor din spaţiul ex-sovietic, evenimentele în care sunt implicaţi aceştia în prezent sunt o consecinţă a politicilor ţariste şi mai apoi sovietice. Încă de la anexarea Hanatului Crimeii, în 1783, de către Imperiul Rus, un număr foarte mare de tătari (estimările istoricilor sunt de ordinul milioanelor) au fost nevoiţi să emigreze. În urma acestor emigrări şi a colonizărilor masive cu etnici ruşi, compoziţia etnică a peninsulei a fost schimbată radical. Din majoritari, tătarii au ajuns să fie minoritari. Apogeul acestor politici a fost atins în timpul Uniunii Sovietice, atunci când, la 18 mai 1944, din ordinul lui Stalin, întreaga populaţie tătărească a Crimeii a fost deportată în Siberia, Urali şi Asia Centrală. Din acel moment, până la desfiinţarea URSS, tătarii crimeeni au luptat pentru a li se permite să se întoarcă în patria lor mamă. Cu toate că au obţinut acest drept în 1987, au continuat să întâmpine greutăţi după 1991, când Crimeea a intrat în componenţa noului stat independent Ucraina, care nu a sprijint de fiecare dată procesul de întoarcere a tătarilor crimeeni. Oficialii ucraineni au început să facă câţiva paşi pentru repararea greşelilor din trecut: minstrul de Externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, şi-a cerut scuze pentru atitudinea din trecut a statului ucrainean faţă de tătari şi, recent, Rada de la Kiev a votat o lege prin care deportarea din 18 mai 1944 este recunoscută ca genocid.

Liderii CMTC în şedinţă de lucru

Care este rolul dvs. în cadrul Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni (CMTC)? Cum s-a ajuns la constituirea acestei structuri?

CMTC s-a înfiinţat la iniţiativa organizaţiilor comunităţilor tătarilor crimeeni din întreaga lume. Prima şedinţă a Congresului s-a ţinut la Akmescit/Simferopol, Crimeea, în luna mai a anului 2009. Ca urmare a anexării Crimeii de către Federţia Rusă, în februarie 2014, şi a presiunilor pe care noile autorităţi au început să le exercite asupra tătarilor crimeeni, locuitorii indigeni ai peninsulei, ONG-urile reprezentative ale tătarilor crimeeni au decis să ţină cea de a doua şedinţă a CMTC.  La şedinţa Congresului, care s-a desfăşurat la Ankara în perioada 1-2 august 2015, au participat 180 de organizaţii ale tătarilor crimeeni din 12 ţări diferite. Ca organe de conducere, Congresul are un preşedinte, un Consiliu de conducere format din 23 de persoane şi o Comisie de cenzori formată din 5 persoane. Din Consiliul de conducere fac parte persoane care reprezintă zonele în care trăiesc cele mai importante comunităţi de tătari crimeeni: Crimeea, Ucraina, Turcia, România, Bulgaria, Germania, Polonia, Lituania, Canada, Statele Unite şi Asia Centrală. Eu sunt unul dintre reprezentanţii României în acest Consiliu. Ceilalţi doi sunt Gelil Eserghep şi Samir Menan, preşedintele şi prim-vicepreşedintele UDTTMR. De asemenea România, este reprezentantă şi în Comisia de cenzori de către Murat Iusuf, Muftiul Cultului Musulman din România.

Care este statutul juridic al CMTC în sistemul relaţiilor internaţionale şi care sunt perspectivele în acest sens?

CMTC este organizaţia internaţională care reuneşte pentru prima dată asociaţiile tătarilor crimeeni din întreaga lume care sprijină Meclisul Naţional al Tătarilor Crimeeni, organul reprezentativ al tătarilor din Crimeea. Aşa cum am precizat, din el fac parte reprezentanţi ai tătarilor crimeeni din toate comunităţile. Din acest motiv, el poate fi considerat o voce a tătarilor crimeeni din întreaga lume. 

Cum influenţează CMTC viaţa tătarilor din Peninsula Crimeea?

După anexarea Crimeii, Meclisul, a fost închis. Preşedintelui Meclisului, Refat Ciubarov, împreună cu alţi membrii ai acestui organ, şi liderului tătarilor crimeeni, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu care printre altele este şi câştigător al Premiului Nansen în 1998 şi al Premiului Solidaritatea în 2014, nu li se mai permite să intre în peninsula anexată de Federaţia Rusă. În aceste condiţii, CMTC preia în mare măsură atribuţiile pe care le avea Meclisul tătarilor în Crimeea.

Preşedintele Vladimir Putin anunţă victoria din Crimeea (mai 2014)

România are o voce în CMTC? Reprezentanţii tătarilor din România se pot defini ca fiind în avangarda luptei pentru drepturile tătarilor în spaţiul Mării Negre?

România are patru reprezentanţi în organele de conducere ale CMTC. Mai mult, prima şedinţă a Consiliului de conducere al Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni s-a ţinut la Constanţa, ca urmare a invitaţiei Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România. Tătarii din România sunt preocupaţi de soarta fraţilor lor din Crimeea. Pentru ei Crimeea nu este doar un spaţiu în care trăieşte o comunitate de tătari, ci, având în vedere că cei mai mulţi dintre tătarii din România s-au stabilit în Dobrogea în urma valurilor de emigrare de după 1783, această zonă reprezintă teritoriul lor natal, patria mamă care pentru ei este „Yeşil Ada” (Insula Verde). Reprezentanţii României în CMTC participă la şedinţele acestuia şi pun în aplicare deciziile adoptate.

Care sunt propunerile reprezentanţilor din România?

CMTC are câteva obiective generale: respectarea dreptului internaţional, a drepturilor omului în Crimeea, protejarea identităţii tătarilor crimeeni, întărirea relaţiilor dintre comunităţile de tătari crimeeni din întreaga lume. Toate măsurile şi deciziile sunt luate avându-se în vedere aceste obiective generale. Membrii CMTC nu reprezintă interesele anumitor zone sau comunităţi, ci ale tuturor tătarilor crimeeni. Orice propunere este dezbătută în Consiliul de conducere, în cazul în care este aprobată ea punându-se în aplicare. Spre exemplu, la şedinţa care s-a desfăşurat la Kiev, în data de 7 noiembrie 2015, una din acţiunile propuse a fost organizarea de proteste în faţa reprezentanţelor diplomatice ale Federaţiei Ruse în ziua de 10 decembrie. Aşa ne-am gândit noi că ar putea fi marcată Ziua Drepturilor Omului. Ca urmare a acestei decizii, toate organizaţiile afiliate CMTC au organizat astfel de proteste.

Care este ţara şi/sau personalităţile care au impulsionat/impulsionează activitatea CMTC?

Niciun alt stat sau personalitate în afara tătarilor crimeeni nu influenţează deciziile CMTC. Desigur că există state şi organizaţii care susţin demersurile tătarilor crimeeni. Această susţinere se datorează principiilor pe care le apără tătarii crimeeni. Orice stat sau organizaţie care nu recunoaşte anexarea Crimeii, sprijină automat cauza tătarilor crimeeni. De asemenea, există state, cum este cazul Turciei, care i-au sprijinit pe tătari de-a lungul istoriei datorită legăturilor culturale. Mai sunt state care au fost apropiate de cauza tătarilor prin prisma existenţei unei diaspore importante a tătarilor crimeeni, cum sunt România, Polonia sau Statele Unite. De asemenea, în cazul Turciei, ţara cu cea mai importantă diaspora a tătarilor crimeeni, un rol important îl au şi asociaţiile acestora care se implică activ în păstrarea identităţii şi îmbunătăţirea situaţiei semenilor din Crimeea.

Există posibilitatea unui dialog între CMTC şi reprezentanţii Federaţiei Ruse în ceea ce priveşte situaţia minorităţii tătare din Peninsula Crimeea?

CMTC vede un partener de dialog în oricine respectă dreptul internaţional şi drepturile omului. În primele zile de după anexarea peninsulei, Moscova a promis tătarilor crimeeni că le va acorda o serie de drepturi. În schimb, de atunci până în prezent, peste 20 de tătari crimeeni au dispărut, o parte fiind găsiţi morţi, mai mulţi lideri politici ai tătarilor crimeeni sunt arestaţi, iar preşedintele Meclisului, Refat Ciubarov, împreună cu alţi membrii ai acestuia şi liderul tătarilor crimeeni de pretutindeni, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu, nu au voie să intre în Crimeea. Nu numai că drepturile tătarilor din Crimeea nu sunt respectate, dar Federaţia Rusă încalcă tratatele şi normele internaţionale. În aceste condiţii, reprezentanţii Federaţiei Ruse nu par nişte parteneri de dialog credibili. 

Ce reprezintă acest ultim Congres al CMTC în economia luptei pentru drepturile tătarilor crimeeni?

Ultima şedinţă a CMTC s-a ţinut la Henicesk, Ucraina, în perioada 16-17 ianuarie 2016. În urma acestei întâlniri, s-a decis stabilirea refugiaţilor tătari crimeeni şi a celor care doresc să se întoarcă din Surghiun denumirea sub care este cunoscută deportarea tătarilor la 18 mai 1944, în regiunea ucraineană Herson, crearea unui Muftiat al tătarilor crimeeni în zona continentală a Ucrainei, sprijinirea educaţiei în limba tătară crimeeană şi demararea demersurilor necesare pentru a recunoaşte deportarea tătarilor crimeeni din 18 mai 1944 ca genocid. Noi sperăm că fiecare şedinţă să fie un pas către recăpătarea drepturilor tătarilor crimeeni. Dacă cele mai multe dintre acţiunile întreprinse până acum necesită timp pentru a li se vedea rezultatele, cel mai important lucru pe care l-a reuşit CMTC este crearea unei coeziuni la nivel mondial între comunităţile de tătari crimeeni.

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

25 Comentarii

Stefanescu Marian
10.03.2016, 14:57:39

Succes.Iată o minoritate civilizată și interesantă pentru peisajul social românesc.Ar trebui să se audă mai multe despre ei,că de maghiari și țigani m-am săturat.

+3 (5 voturi)
foarte atent
10.03.2016, 16:14:01

pai ce, n-ai auzit de Baseku!?

-4 (6 voturi)
Michiu Stefan
10.03.2016, 16:48:56

Este parca fara de sfarsit calvarul acestui popor, harnic si cuminte!Incepand de la 1783 cand li s-a desfiintat creatia statala seculara, urmata de primul genocid al acestei populatii,trecand prin crimele bolsevicilor de dupa revolutia din 1917, prin genocidul din 1944 si continuand astazi sub un regim dictatorial si ostil acestei etnii.Doar putin probabila democratizare a Federatiei Ruse post Putin sa poata opri acest tavalug ucigas. Referitor la denumirea organizatiei tatarilor din Romania-fac urmatoarele observatii:Uniunea Democratica a tatarilor turco-musulmani! Desi cu o limba foarte apropiata, totusi tatarii sunt tatari, nu exista tatari turci! Tatarii sunt musulmani, n-am auzit de tatari crestini, de exemplu. Denumirea organizatiei pare incorecta!

-2 (6 voturi)
conteaza parerea mea
10.03.2016, 18:45:06

Bre, nimeni nu e ostil poporului tătar! Cred că orice majoritate "antipatizează" o minoritate gălăgioasă și care se opune interesului colectiv

+1 (7 voturi)
S G
11.03.2016, 09:21:49

Se numesc CAZACI tatarii trecuti la ortodoxism, si Gagauzi Turcii trecuti la religia ortodoxa.

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (25)