Rusia

articolul anterior articolul urmator

Laboratoarele propagandei (III): Clubul Izborsk - cuibul intelectualilor pentru care Putin e prea liberal

37
17 Feb 2020 08:48:07
LARICS
Marş comunist la Moscova, 2015. În fruntea coloanei e o icoană cu chipul
 lui Stalin, pictată şi sfinţită la comanda Clubului Izborsk. Sursa 
foto: site-ul Clubului Izborsk
Marş comunist la Moscova, 2015. În fruntea coloanei e o icoană cu chipul lui Stalin, pictată şi sfinţită la comanda Clubului Izborsk. Sursa foto: site-ul Clubului Izborsk

LARICS continuă seria de analize a laboratoarelor ruseşti de propagandă. Până acum, am relatat despre Institutul Rus de Studii Strategice (RISS), subordonat preşedinţiei ruse şi despre Consiliul Rus pentru Afaceri Internaţionale, aflat în slujba Ministerului de Externe rus.

Analiză realizată de Iurie Rotaru

De data aceasta, vom analiza clubul închis de experţi – Izborsk, care reuneşte un număr mare de academicieni, jurnalişti, politicieni şi universitari axaţi inclusiv pe răspândirea ideilor eurasiatice lui Alexandr Dughin. Cu o direcţie patriotică, ultra conservatoare şi cu ramificaţii în câteva state din fosta URSS, inclusiv în Republica Moldova, experţii clubului lansează în spaţiul public idei pe fundalul căruia Vladimir Putin poate părea un liberal occidental.

Istoric

Clubul Izborsk (Изборский клуб) a fost fondat în septembrie 2012, în oraşul Izborsk din Regiunea Pskov din Rusia, notează site-ul oficial al clubului.

Datele oficiale ale Serviciului Fiscal al Federaţiei Ruse, însă, arată că Societatea Necomercială Autonomă Clubul Izborsk a fost înregistrată la începutul anului 2013. Societatea are reşedinţa fiscală în Moscova, într-un apartament de pe Bulevardul Frunze, vis-a-vis de renumitul Gorky Parc din centrul Moscovei, la jumătate de oră de mers pe jos de la Kremlin.

Potrivit site-ului oficial al clubului, iniţiatorii clubului au fost mai mulţi politicieni, gânditori şi activişti civici cu viziuni „statalo-patriotice”, la care vom reveni ulterior.

Printre scopurile principale declarate al clubului se numără crearea şi oferirea puterii şi opiniei publice din Rusia rapoartelor analitice, îndreptate spre formarea unei politici înnoite de orientare patriotică în toate sferele vieţii naţionale. De asemenea, membrii clubului îşi propun să fie activi şi în regiunile Rusiei dar şi în străinătate şi să construiască cuiburi de intelectuali de stânga sub umbrela Clubului Izborsk.

Un alt scop important al clubului e formarea unei noi agende a mass-mediei ruseşti, pe care experţii clubului o văd ca fiind acaparată de forţe ostile Rusiei, „apărute în urma decăderii morale şi ideologice a societăţii liberale, care încearcă să controleze cele mai importante surse media federale electronice, dar şi cele tipărite”.

Încă un scop major al clubului e facilitarea formării unei coaliţii puternice politico-idiologice de patrioţi-statalişti, care să se opună manipulării, ,,realizare în politica rusă de centrele de influenţă străine şi de «coloana a cincea» din interiorul ţării.

Cu toate acestea, din informaţiile găsite în celebra scurgere de informaţii Dark side of Kremlin, reiese că reprezentanţii clubului se autocaracterizează ca latura ultraconservatoare de suporteri a lui Putin şi folosesc, în discuţii private, noţiunea de „club neoficial al preşedintelui Putin”.

Narativele

Clubul Izborsk se preocupă cu elaborarea unei noi doctrine ruse, care să fie şi mai conservatoarea, izolaţionistă, bazată pe o contopire de valorile pravoslavnice şi cele sovietice.


Actul de înregistrare a Asociaţiei Clubului Izborsk. Click aici pentru a consulta documentul

Totodată, experţii clubului declară că luptă cu propaganda anti rusească şi cu rusofobia. În opinia lor, Occidentul desfăşoară un război hibrid împotriva Rusiei, pentru a o îngenunchea politic şi economic, dar şi pentru a-i distruge valorile.

Materialele clubului abundă în critici la adresa Occidentului, care este demonizat şi prezentat exclusiv în lumină proastă. Preponderent SUA este văzută ca sursa tuturor relelor, iar UE ca sora mai mică, aburită de valori liberale false, decadente.

Clubul încearcă nu doar să redreseze ideea naţională rusă, ci şi să o exporte în Vest, infectând cu valorile sale ţările din Europa. Aceştia consideră că Europa trebuie convertită la valorile împărtăşite de membrii clubului.

Uneori, ideile clubului se bat cap în cap. De exemplu experţii clubului sunt cei care au introdus termenul de socialism ortodox, în încercarea de a uni cei doi piloni de bază a ideologiei lor – ortodoxia şi nostalgia faţă de URSS.

Per ansamblu, ideile clubului sunt învăluite într-un misticism, aceştia des apelează la narative religioase (ca lupta dintre bine şi rău) în locul argumentelor logice.

Ideologia

Clubul Izborsk se poziţionează ca unul de orientare social-conservatoare şi se vrea a fi un liant între toate curentele a stataliştilor ruşi (de la socialişti şi patrioţi sovietici până la monarhişti şi conservatori ortodocşi).

Clubul Izborsk concurează cu toate celelalte institute de analiză şi cluburi de experţi, pe care membrii clubului le numesc ,,liberale”, şi care asigură suportul politicii oficiale ale Federaţiei Ruse. Cele mai principale centre de analiză la care se referă clubul sunt cele analizate de LARICS anterior, respectiv RISS şi RSMD.

Practic, ce face clubul Izborsk e să unească naţionalismul şi comunismul, în ceea ce numesc ei naţional-conservatorism. Astfel, Izboskul se vrea laboratorul unui nou proiect de ţară pentru Rusia, unul care să unească ideea eurasiatică a lui Dughin cu refacerea URSS-ului şi ortodoxia.

Economistul şi cercetătorul rus Boris Korneiciuc a identificat trei piloni pe care se bazează, aşa cum o numeşte el, doctrina Izborks:

  1. Naţionalismul etnic baza pe principiul rusofobiei (în cuvinte simple, rusofobia promovează ideea că străinii, în special vesticii, îi urăsc pe ruşi şi, deci, vor să subjuge Rusia. Practic, eticheta de rusofob este atribuită oricărui individ/stat/naţiune etc. care nu este de acord cu poziţia Rusiei. În realitatea socio-politică din Rusia lui Putin, eticheta de rusofob este aproape la fel de puternică ca cea de fascist – n.r.).
     
  2. Oficial, experţii clubului militează pentru introducerea unei ideologii de stat, modificarea Constituţiei şi organizarea statului pe principiul unui califat ortodox. Autorul citat, însă, notează faptul că în interiorul clubului acest principiu nu este împărtăşit de toţi, întrucât unii membri sunt musulmani, iar alţii socialişti (deci, atei).
     
  3. Al treilea pilon, însă, îi uneşte pe toţi: atitudinea negativă faţă de valorile democratice şi cele ale drepturilor omului. Aceştia consideră că idealurile naţionale, propuse tot de ei, trebuie introduse prin forţa, până nu vor fi acceptate.

În concluzie, putem afirma că doctrina Izborsk e una ultra-conservativă, care, chiar şi după aproape două decenii de regimul Putin reprezintă un segment marginal al societăţii ruse.

Cu toate acestea, trebuie recunoscut că ideile membrilor clubului produc rumori în societatea rusă, mai ales în condiţiile în care clubul uneşte gânditori care sunt figuri publice cunoscute şi care mai au la dispoziţie şi un întreg arsenal mediatic.

De exemplu, inginerul american de origine rusă Robert Zubrin, îi numeşte pe experţii clubului filozofi bolnavi, care îşi împroşcă ideologia veninoasă fascistă asupra figurilor aflate la putere în Kremlin şi împing lumea în pragul unui război.


Membrii Clubului Izborsk în Siria, 2013. Maxim Şevcenko, Alexandr Prohanov şi Mihail Leontiev. Sursa foto: kasparov.ru

Mai constatăm, deci, că experţii clubului au legături incontestabile cu regimul de la Moscova şi cu toate acestea îşi permit să critice politica Kremlinului şi chiar pe însuşi Putin (ceea ce nu-şi permite opoziţia sistemică din Rusia, de exemplu).

Prin urmare, de ce Kremlinul tolerează acest club? Nu avem un răspuns cert la această întrebare, însă o ipoteză lansată de jurnalista americană Natasha Bluth pare plauzibilă: Kremlinul are nevoie de acest club pentru că aceştia au un inamic comun în faţa susţinătorilor apropierii Rusiei de Vest, adică a aşa-numitor liberali, şi pentru că pe fundalul ideologiei extremiste a experţilor de la Izborsk, regimul lui Putin poate fi catalogat drept centrist.

Conducerea

Preşedinte Clubului Izborsk, de la fondare şi până în prezent, este Alexandr Prohanov. Prohanov este un prieten apropiat a lui Alexandr Dughin, ultimul menţionând într-un interviu că cei doi împreună au conceput Clubul Izborsk.

Alexandr Prohanov (n. 1938) este un scriitor şi publicist cunoscut. În prezent, acesta mai ocupă şi funcţia de redactor-şef al ziarului Zavtra (tr. Mâine), care îşi are oficiul în aceiaşi clădire cu clubul Izborsk şi care asigură suport informaţional clubului.

Alexandr Prohanov Sursa: facebook.com

Prohanov şi-a început cariera de scriitor şi jurnalist încă în anii `70 ai secolului trecut. Acesta a fost un reporter, care a călătorit mult, mai ales prin ţările din Orientu, din Afganistan până în China. După destrămarea URSS, a fondat primul său ziar – Deni (Ziua), prin intermediul căruia critica noua conducere a Rusiei, ceea ce a condus la interzicerea publicaţiei.

Este cunoscut pentru viziunile sale imperiale, care s-au materializat prin fondarea Clubului Izborsk.

A ocupat şi încă mai ocupă câteva funcţii de consilier în cadrul structurilor de stat din Rusia.

Figura lui Prohanov poate fi numită controversată şi trebuie să menţionăm că acesta este prezent în viaţa publică din Rusia, fiind, printre altele, invitat la numeroase emisiuni radio sau TV.

De asemenea, Prohanov este directorul general şi unul dintre fondatorii Asociaţiei Clubului Izborsk, alături de Vitali Averianov şi Alexandr Nagornîi. Ultimii doi sunt şi adjuncţii lui Prohanov la conducerea clubului, la care se alătură şi Oleg Rozanov.

La rândul săi, Vitali Averianov este doctor în filozofie, jurnalist şi directorul Institutului Conservatorismului Dinamic din Rusia, care promovează aşa-numita Doctrină rusă, similară cu conceptul de Lumea rusă. Institutul a devenit mai puţin activ după fondarea Clubului Izborsk, ideile împărtăşite de cele două structuri fiind practic identice, iar membrii Institutului sunt şi membrii Clubului.

Alexandr Nagornîi (n. 1947) este politolog şi publicist, cu background în presa sovietică. Acesta mai este şi redactor-şef adjunct al ziarului amintit mai sus Zavtra.

Oleg Rozanov (n. 1969) e şi el un publicist. Acesta conduce centrul analitic din cadrul Clubului Izborsk, iar viziunile sale sunt identice cu cele promovate de club, ultraconservatoare şi ortodoxe. Acesta mai este responsabil cu dezvoltarea fialelor regionale ale clubului.

Oleg Rozanov. Sursa: facebook.com

Oamenii

Lista membrilor clubului abundă cu intelectuali ruşi, de diferite ranguri, dar cu viziuni similare. De asemenea, printre membrii sunt mai mulţi politicieni, foşti deputaţi sau preşedinţi de republici din cadrul Federaţiei Ruse, foşti diplomaţi, funcţionari de stat în administraţia prezidenţială sau MAE, foşti militari, jurnalişti la mass-media de stat, oameni de cultură, academicieni, iar mulţi dintre ei, în paralel, predau la diferite universităţi din Rusia.

Printre cei mai de seamă membri ai clubului se numără Aleksandr Dughin, pe care presa main-stream îl numeşte filosoful lui Putin. Figura lui Dughin este cunoscută, de aceea nu ne vom concentra pe amănunte biografice, menţionând doar că acesta este prezent în viaţa publică din Rusia, este des invitat la emisiuni TV, chiar mai mult, realizează propriile emisiuni.

Este omul din spatele ideologiei eurasiatice, care vrea să unească Asia şi Europa într-o uniune cu capitala la Moscova, tot din idea lui s-a născut controversata mişcare Naşi (Ai noştri), o organizaţie de tinere care poate fi comparată cu pionierii sovietici şi care este folosită, printre altele, la mitinguri sau pentru a discredita opoziţia. Organizaţia are filiale în mai multe ţări din Europa (de ex. Serbia, Estonia).

Aleksandr Dughin. Sursa: facebook.com

Din lista experţilor permanenţi ai clubului, mai merită menţionaţi următorii:

Natalia Narocniţkaia – fost deputat, doctor în istorie, membru al Academiei de Ştiinţe şi directorul Institutului democraţiei şi cooperării din Paris (Institute of Democracy and Cooperation), care se ocupă cu monitorizarea încălcării drepturilor omului în SUA şi Europa şi care a fost fondat de avocatul rus de origine moldovenească Anatolii Kucerena.

Alexandr Notic – doctor în istorie şi fost diplomat. În paralel cu activitatea academică, a lucrat preponderent în ambasadele Rusiei în ţările din Orientul Mijlociu, apoi în Ministrul de Externe rus şi în aparatul administraţiei Moscovei. De asemenea, a condus o bancă care între timp a rămas fără licenţă, iar după a devenit directorul fondului de inventaţii Monolit, pe care îl conduce şi astăzi.

Alexandr Ageev – savant rus, profesor universitar şi academician la Academia rusă de Ştiinţe Naturale. Ocupă un şir de funcţii de conducere în diferite institute, precum Academia internaţională de studiul al viitorului. Pe lângă asta, este şeful unei catedre la Universitatea Naţională de cercetare nucleară din Moscova, şi redactor-şef la două reviste: Strategii economice şi Parteneriatul Civilizaţiilor.

Serghei Glaziev – unul dintre cei mai buni economişti ruşi, academician şi consilierul lui Putin în domeniu integrării eurasiatice.

Membru permanent al clubului a fost şi fizicianul rus Jores Alfiorov, laureat al Premiului Nobel şi fost deputat, care a decedat în 2019.

Mihail Leontiev – jurnalist şi analist politic la postul Pervîi Kanal, unde mai este şi directorul unui departament. Pe lângă asta, activează în calitate de purtător de cuvânt al al gigantului rus Rosnefti, unde mai este şi vice-preşedinte. Leontiev este membrul partidului Rusia Unită şi al mişcării lui Dughin Eurasia.

Mihail Leontiev. Sursa foto: facebook.com

Vladislav Şurâghin – fost jurnalist de război, în prezent activează la ziarul Zavtra şi este membru redacţiei Agenţiei de Ştiri Politice. A luptat ca voluntar în conflictul din Transnistria de partea separatiştilor.

Maxim Şevcenko – prezentatorul unei emisiuni analitice la postul TV Pervâi şi membrul Consiliului prezidenţial pentru dezvoltarea societăţii civile şi a drepturilor omului.

Mihail Hazin – economist, fost funcţionar de stat în Ministerul Economiei şi aparatul preşedintelui. Activează şi în calitate de jurnalist, deţine revista electronică Worldcrisis.ru şi este autor permanent într-un şir de reviste analitice.

Iuri Poleakov – scriitor şi redactorul-şef al ziarului literat Literaturnaia Gazeta.

Valeri Korovin – politolog, jurnalist, directorul Centrului Expertizelor Geopolitice şi redactorul-şef al portalului Eurasia (evrazia.org)

Giulietto Chiesa – jurnalist şi politician italian, membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 din partea Italiei.

Veaceslav Ştârov – fost senator, fost preşedinte al Republicii Saha (2002-2010) din componenţa Federaţiei Ruse. Un timp îndelungat (1996-2002) a fost preşedintele Societăţii pe Acţiuni Alrosa, cel mai mare extractor de diamante din lume, unde în continuare deţine acţiuni. Jurnaliştii ruşi au estimat averea acestuia la câteva miliarde de ruble.

Iuri Lastockin – ex-primar al oraşului Râbinsk şi membrul-corespondent al Academiei ruse de Ştiinţe Naturale. A combinat funcţiile publice cu cele private, până în 2018, când a fost condamnat la 8,5 ani de închisoare şi amendă de 20 milioane de ruble pentru acte de corupţie.

Mitropolitul Tihon – un apropiat al Kremlinului, cunoscut drept preotul lui Putin.

Vladimir Putin şi Mitropolitul Tihon. Sursa foto: svoboda.org

Karen Şahnazarov – unul dintre cei mai renumiţi regizori ruşi.

Nicolai Starikov - scriitor şi directorul filialei din St. Petersburg al Pervâi Kanal.

Zahar Prilepin - unul dintre cei mai populari scriitori ruşi contemporani, activează şi în calitate de jurnalist. A luptat în primul Război Cecen şi a livrat ajutor umanitar în Donbassul ocupat.

Totodată, site-ul clubului menţionează că un rol important în înfiinţarea clubului a jucat guvernatorul de atunci Regiunii Pskov Andrei Turceak. Acesta este membrul Partidului Rusia Unită, iar în a doua parte a anilor 90, era adjunctul lui Vladimir Putin în cadrul filialei din Sankt Petersburg a mişcării ,,Casa noastră – Rusia”. Aceasta fusese o organizaţie politico-socială de orientare liberală, fondată, în 1995, la iniţiativa preşedintelui de atunci Boris Elţîn, dar care nu a rezistat în timp.

Dughin despre Izborsk

Pentru a explica mai bine care sunt scopurile Clubului Izborsk, vom lua ca reper interviul dat de Alexandr Dughin în 2012, la scurt timp după fondarea clubului.

Astfel, pentru Dughin crearea acestui club e un contraatac al conservatorilor (împotriva liberalilor). Clubul Izborsk nu e un apendice a lui Putin, ci laboratorul intelectual a politologilor, filozofilor, activiştilor civici, jurnaliştilor contemporani, bine pregătiţi mental, care formează polul conservator al viziunii asupra lumii, zice Dughin. Apoi, acesta admite că puterea de la Moscova consultă părerile acestui club.

Acesta mai zice că până acum, platformele intelectuale din Rusia erau pline de liberali, iar cei care se numeau conservatori erau de fapt liberali şi susţinători deghizaţi ai vestului.

Tot Dughin reiterează scopul clubului: să formeze o forţă ideologică, care să declanşeze un război ideologic (în interiorul Rusiei) contra liberalilor şi susţinătorilor vestului, deoarece potrivit lui, astăzi Rusia este condusă de un club de liberali.

Eu cred că principala strategia clubului e una ofensivă: ofensiva pe Putin, încercarea de a influenţa activ puterea, ademenirea de partea noastră a oficialilor, încercarea de a le explica semnificaţia conservatorismului şi geopolitica eurasiatică, filosofiei slavofile, viziunea religioasă asupra lumii, a conchis Dughin.

Filozoful rus consideră că acest club nu e un simplu think-tank, ci o exprimare a poziţiei societăţii ruse. Astfel, adaugă el, dacă Putin va asculta, e bine, dar dacă nu, atunci îşi face mai rău.

Cultul lui Stalin

Pentru a ilustra mai bine ideologia propagată de acest club, e suficient să relatăm un caz care a intrat în atenţia presei ruse în 2015, atunci când la comanda Clubului Izborsk a fost pictată şi sfinţită o icoană cu chipul lui Stalin, realizată cu ocazia aniversării Zilei Victoriei (împotriva fascismului, sărbătorită în Rusia şi statele ex-sovietice în data de 9 mai).

Alexandr Prohanov lângă icoana cu Stalin pe aeroportul militar din din Saratov. Sursa foto: politinform.su

Presa rusă relata că directorul clubului Prohanov a susţinut mai multe conferinţe în care vorbea despre necesitatea canonizării lui Stalin. Acest fapt, însă, a fost negat de acesta în interviurile acordate jurnaliştilor.

Potrivit lui Prohanov, Stalin şi-a ispăşit păcatele prin victoria contra fascismului. Acesta a relatat ediţiei ruse a BBC că Stalin este portretizat în această icoană drept un lider victorios (…) şi ea simbolizează puterea şi statalitatea, victoria luminii asupra întunericului.

Finanţare

E foarte greu de stabilit cu exactitate canalele de finanţare ale Clubului şi sumele reale care trec prin ele. O serie de indicii, însă, am reuşit să punem cap la cap, pentru a crea o idee despre fluxurile financiare ale Clubului Izborsk.

Întâi de toate, este cert că în 2015 şi 2016, clubul a primit granturi prezidenţiale, în valoare de 10 şi respectiv 12 milioane de ruble ruseşti.

Pe lângă asta, de exemplu în 2016, alte organizaţii conduse de membrii clubului au primit şi ele granturi de la stat în valoare totală de 33 milioane.

Apropo, grantul de 10 milioane, cel din 2015, a fost acordat pentru a explica ce înseamnă lumea rusă. În cadrul realizării acestui proiect, membrii clubului au realizat mai multe evenimente în Republica Moldova.

Apoi, un raport financiar depus la Ministerul Justiţiei din Rusia, arată că în 2014 Clubul a cheltuit pentru activităţile sale peste 25,5 milioane de ruble din diferite granturi şi alte 6 milioane din donaţii de la persoane fizice. În acelaşi raport este indicat şi un venit de aproximativ 200.000 de ruble.

Raportul similar pentru anul 2018 indică deja o altă situaţie. Clubul nu a primit nicio rublă din granturi şi doar 318.000 ruble din donaţii.

Încă un pont pe care am reuşit să-l identificăm e legat de un membru de bază al clubului Vladislav Şurâghin. În 2016, când acesta a candidat la funcţia de deputat în regiunea Pskov, ANAF-ul rus a depistat că acesta nu a declarat salariu încasat de la Clubul Izborsk, în valoare de aproape 1,4 milioane ruble/an.

Ramificaţii Externe

Clubul Izborsk mai are filiale în Letonia, Republica Moldova, teritoriile ocupate din Ucraina şi în mai multe regiuni din Rusia.

Harta Clubului Izborsk. Albastru închis reprezintă regiunile în care activează filialele clubului

De asemenea, clubul organizează şi diferite evenimente în străinătate. De exemplu, aceştia au realizat o masă rotundă în Brazilia, menit să tatoneze terenul unei viitoare colaborări cu elitele intelectuale ruse şi cele din statele Americii Latine. Fapt care merită menţionat e că de organizarea propriu zisă sa ocupat o structură a ministerului rus de externe Serviciul rus al Păcii.

Clubul Izborsk a mai organizat evenimente similare în regiunile ocupate din Ucraina.

Filiala din Moldova

Filiala de peste Prut este grupată în jurul lui Igor Dodon şi a mai multor membri ai Partidului Socialiştilor.

Aceasta a fost fondată în aprilie 2016. Clubul a fost înregistrat la Chişinău de politologul cu viziuni pro-estice şi deputatul socialist Bogdan Ţârdea, tot el fiind şi directorul executiv. Printre altele, Ţârdea este absolventul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.

Bogdan Ţârdea, Nicolai Starikov, Alexandr Prohanov şi Igor Dodon la conferinţa de lansare a filialei Clubului Izborsk din Chişinău. Sursa foto: site-ul Clubului Izborsk

Anunţul privind înfiinţarea clubului a fost făcut de însuşi preşedintele Clubului Izborsk Alexandr Prohanov, care a vizitat, împreună cu alţi câţiva membri, Republica Moldova la invitaţia lui Igor Dodon. La conferinţa organizată cu acest prilej au mai participat şi Zinaida Greceanîi, actuala şefă a Parlamentului de la Chişinău, dar şi Irina Vlah, başcanul Autonomiei Găgăuze.

Pe lângă asta, fiind în vizită în Republica Moldova, câţiva dintre membrii clubului alături de socialişti au participat la un marş antiromânesc (potrivit lor pro-statalist) desfăşurat la Comrat.

Astfel, la conferinţa amintită anterior, Alexandr Prohanov a motivat fondarea filialei clubului cu faptul că interesele Rusiei pe plan extern de asemenea intră în sfera preocupării a clubului, iar Moldova nu este un subiect terţ pentru Rusia. Acesta a adăugat că interesele membrilor Clubului în multe coincid cu experţii locali.

Un alt expert, Nicolai Starikov, a mai adăugat că intenţionează să participe la diverse evenimente în Moldova şi s-a arătat convins că cel mai mult oamenii sunt uniţi prin valori conservatoare comune, istoria comună şi eroi comuni.

Conferinţa a fost plină de critici la adresa Occidentului, unde a fost menţionată, în context negativ, şi România.

Igor Dodon şi Alexandr Prohanov în fruntea marşului antiromânesc de la Comrat. Sursa foto: site-ul Clubului Izborsk

De asemenea, un alt indiciu indubitabil care indică legătura dintre clubul Izborsk şi clanul socialiştilor din Moldova este faptul că site-ul filialei moldoveneşti a clubului este găzduit pe acelaşi server cu alte site-uri afiliate socialiştilor, inclusiv pagina personală a lui Igor Dodon.

Un membru important al clubului este şi Iurie Roşca, care pe printre altele, este şi călăuza lui Dughin în România.

Potrivit unui editorial publicat de Roşca, Clubul Izborsk a venit în Moldova pentru a crea o platformă pentru elaborarea Ideii Naţionale.

Roşca a formulat public câteva teze ce stau la baza proiectului naţional gândit de membrii clubului.

Astfel, proiectul va fi ţesut în jurul ideii de apartenenţă a populaţiei R. Moldovei la ortodoxie, Moldova fiind văzută ca partea a civilizaţiei răsăritene.

Alexandr Dughin şi Iurie Roşca la lansarea cărţii „Destin eurasianist” / Bucureşti, 5 aprilie 2017. Sursa foto: site-ul Clubului Izborsk

Prin urmare, crede Roşca, Moldova trebuie să încheie un parteneriat strategic cu Rusia şi să-şi închidă hotarele pentru investitorii străini. Acesta percepe Moldova ca o colonie a Occidentului şi crede că independenţa ţării poate fi restabilită doar prin înlăturarea reţelei de influenţă străină.

În proiectul de ţară propus de acesta este inclusă şi neutralitatea permanentă, dar şi susţinerea unei ordini mondiale multipolare, întemeiată pe afinităţi de natură civilizaţională ale ţărilor şi popoarelor, ceea ce este una din principalele teze propagandistice şi ale clubului Izborsk.

Trebuie să mai constatăm că filiala clubului din Moldova nu este foarte activă public, pe site-ul ei cele mai multe materiale fiind preluate de pe site-ul central.

Clubul Izborsk – parte a unui amplu plan propagandistic al Rusiei

În scurgerea de informaţii Dark side of Kremlin am descoperit un e-mail trimis în martie 2016 de Oleg Rozanov, unul dintre liderii Clubului, către Kiril Frolov, vice-director al Institutului Statelor CSI din Rusia.

Rozanov a prezentat în mesaj un proiect al unui instrument propagandistic denumit Rusfor (Russian Forecasting). Acesta îl numeşte uzina de fabricare, utilizare şi răspândire a ideilor victorioase, modelelor şi tehnologiilor.

Practic, acesta vorbeşte despre un generator de idei care ar penetra spaţiul politic şi jurnalistic european. Potrivit lui, Clubul Izborsk este începutul acestui proces.

Rozanov explică că Rusfor ar trebui să fie compus din mai multe componente, şi anume:

  1. Cluburile închise de experţi, ferite de atenţia publică, care să ofere idei, analize, pronosticuri etc.
     
  2. Institute publice (aici el dă exemplu filialele Clubului Izborsk în alte state).
     
  3. Sisteme de mass-media personale şi afiliate, de diferite tipuri, cu diferite publicuri ţintă, de diferite orientări, care să răspândească ideile elaborate.

Rozanov, de asemenea, explică şi ce acţiuni ar trebuie să execute cluburile şi instituţiile din arhitectura Rusfor, acestea fiind similare cu strategia Clubului Izborsk.

Clubul Izborsk organizează des diferite evenimente publice, precum conferinţe sau mese rotunde. Foto: site-ul oficial al Clubului Izborsk

Acesta afirmă că este nevoie de a adunat elita intelectuală care să aibă o libertate deplină de a gândi şi genera idei. Apoi, trebuie de organizat funcţionarea grupurilor intelectuale similare în statele ex-sovietice şi UE sub umbrela Clubului Izborsk.

La rândul său, acestea trebuie să acţioneze pe două planuri: public şi secret. Adică să organizeze conferinţe şi mese rotunde publice şi să genereze, în secret, idei la temele prestabilite.

Rozanov mai menţionează că în statele europene, presa fondată de ruşi pentru scopurile anunţate mai sus nu trebuie să aibă, la început, legături cu Rusia. Ea ar trebui să se adreseze publicului european, în engleză şi să contribuie la haosul de idei din Europa. Ca detaliu, Rozanov indică faptul că o astfel de experienţă, ruşi deja o au în Cehia şi Slovacia.

Ulterior, când ideile ruşilor vor penetra minţile europenelor, Rozanov crede că aceste instituţii pot fi asociate cu Clubul Izborsk.

Merită de mai menţionat că Rozanov afirmă că un astfel de proiect (business plan) este deja pregătit, iar tot ce trebuie este unda verde dată de Administraţia Prezidenţială.

Locui României în arhitectura Izborsk

Ca şi în cazul celorlalte institute, atenţia asupra României este atrasă, cel mai des, în contexte mai mari, care-i preocupă pe membrii clubului. În acelaşi timp, cel mai des România e menţionată în contexte clasice, ca Republicii Moldova, Transnistria şi scutul de la Deveselu.

Din nou, ca şi în cazul celorlalte institute, România este văzută ca o colonie a SUA (cea mai docilă din Europa), folosită împotriva Rusiei. Toate clişeele propagandei ruse referitor la România sunt deja cunoscute cititorilor LARICS, de aceea vom prezenta şi alte punte de vedere expuse vizavi de România de membrii clubului.

Cea mai mare controversă e legată de subiectul unirii Republicii Moldova cu România, din moment ce ritorica membrilor clubului în Moldova e una statalistă, câteva analize publicate pe site-ul clubului din Rusia arată că unii experţi văd situaţi altfel.

Aici merită menţionată viziunea lui Aleksandr Dughin, care susţine într-un interviu, că ruşii şi românii sunt legaţi printr-o sumedenie de lianţi. Această afirmaţie a fost făcută în contextul legăturilor dintre ruşi şi moldoveni, iar Dughin a susţinut că moldovenii şi românii sunt un singur popor, român sau moldovean, numiţi-l cum vreţi, a declarat acesta. Dughin s-a mai referit la legăturile dinte ruşi şi români, precum ortodoxia sau alfabetul chirilic folosit de limba română în trecut.

Conferinţa de la Chişinău a membrilor clubului Izborsk şi reprezentanţilor de seamă a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Foto: facebook.com

Apreciem că filozoful rus a făcut aceste declaraţii deoarece vede România ca parte a proiectului său eurasiatic. Acesta a declarat că unitatea acestui popor (român) nu trebuie să fie contrapusă identităţii ruseşti. Potrivit lui, problema basarabenilor nu constă în faptul că ei sunt forţaţi să aleagă între România şi Rusia, ci în faptul de cine românii şi moldovenii îşi leagă viitorul: de elita liberală, globalistă, ori, zice Dughin, locul societăţii româno-moldoveneşti va fi printre ţările care aleg propria identitate, conservatorism, tradiţiile, familii tradiţionale şi valori religioase (face referinţă la proiectul eurasiatic rus).

Şi ul alt expert al Clubului vede Republica Moldova ca parte a României, însă dintr-un punct de vedere pragmatic. Maxim Şevcenko crede că în cazul unirii, Transnistria ar putea deveni parte a Rusiei, dar mai important, unirea ar conduce la anularea sancţiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei (în viziunea lor a unirii).

Aceste păreri sunt însă mai mult marginale şi nu reprezintă părerea majorităţii, care este, evident, contrarie. Însuşi preşedintele R. Moldovei, Igor Dodon, a semnat mai multe materiale antiromâneşti pe site-ul Clubului Izborsk.

Cum afectează aceşti filozofi nebuni România de astăzi?

Aşa precum am mai menţionat, ideologia propusă de experţii clubului prevede crearea unui imperiu eurasiatic (de la Europa centrală până în Orientul Mijlociu) cu capitala la Moscova. Prin urmare, aceştia văd România ca parte a imperiului lor. Totodată, precum am încercat să exemplificăm mai sus, deşi cei din Izborsk vor un imperiu ortodox, metodele pe care le propun pentru a atinge acest scop, eufemistic vorbind, nu sunt deloc ortodoxe.

Mai mult, clubul are o prezenţă puternică la graniţa de est a României, în Republica Moldova, unde funcţionează o filială a Clubului Izborsk, avându-l ca membru permanent pe însuşi preşedintele Republicii, Igor Dodon.

Prin urmare, deşi majoritatea românilor probabil nici nu au auzit de Institutele prezentate de LARISC în această serie, România vrând-nevrând se află în bătaia puştii lor. Este adevărat că ţara noastră nu se află niciodată în prim-planul lor, dar se regăseşte întotdeauna în două contexte intens analizate de experţii institutelor ruseşti: arhitectura de securitate (scutul de la Deveselu) şi Republica Moldova/Transnistria.

Articol de Iurie Rotaru - masterand şi participant la programul de Internship LARICS

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

37 Comentarii

aprod
17.02.2020, 09:07:34

"De exemplu, inginerul american de origine rusă Robert Zubrin, îi numeşte pe experţii clubului" Asa zice americanu ? Slab ! Mari sanse sa ajunga la Guantanamo pentru rezultate nesatisfacatoare .

-13 (13 voturi)
aprod
17.02.2020, 09:14:29

"Potrivit lui Prohanov, Stalin şi-a ispăşit păcatele prin victoria contra fascismului." Corect ! Exact asa cum Stefan cel Mare si-a ispasit pacatele prin victorii impotriva Otomanilor . Doar ca e vorba de pacatele de tip politic. Mare atentie ! Cele personale umane sunt alta pagina . Si pe acelea Stefan cel Mare si le ispasea construind Biserici ! Mare atentie !

-13 (15 voturi)
aprod
17.02.2020, 09:21:46

Este o mare bucurie sa aflam ca exista azi in lume oameni cu caractere de sfinti ortodocsi . Din pacate la noi acest fapt s-a oprit la Stefan cel Mare . Daca Lumea ar mai fi avut viata ar fi fost important de analizat cum s-a reusit distrugerea ortodoxiei in zona Carpato Danubiana.

-10 (10 voturi)
aprod
17.02.2020, 09:33:22

"Din nou, ca şi în cazul celorlalte institute, România este văzută ca o colonie a SUA (cea mai docilă din Europa), folosită împotriva Rusiei." Aici e putin inexat, a fost conceputa impotriva Rusiei da a ajuns cal Troian pentru Europa . Si acum e o intr-o faza hazlie in care s-a ajuns la tensiuni interTransatlantice ! Pentru cineva din exterior e distractie maxima sa ii urmaresti !

-7 (11 voturi)
Zevescu Zev
17.02.2020, 09:36:08

Eh, Rusia a fost mereau un teren fertil pentru tot felul de idei fanteziste. Mai trist este ca una a prins...LARICSii spun foarte corect ca utilitatea astora e sa il ‘miste’ pe Putin spre centru. In rest, o gasca de agitati fara tractiune reala. E suficient sa te uiti la ce organizatii mai activeaza membrii in lista din articol si realizezi ca numai Lorin Fortuna mai lipsea din peisaj. Boris l-a avut pe Jirinovski in rolul asta. Volodea are mai multi bani - si-a tras un intreg salon de agitati.

+4 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (37)