Politico: Trei scenarii pentru modul în care Putin ar putea folosi bombe nucleare

Foto Arhivă

Deşi este puţin probabil ca, având în vedere situaţia curentă a ostilităţilor, Rusia să decidă să recurgă la armament nuclear în războiul dus în Ucraina, există trei scenarii care ar putea fi luate în considerare, relatează Politico. Acestea comportă riscuri pentru Ucraina, ţări membre NATO şi Rusia însăşi.

 Moscova a avertizat în repetate rânduri ţările vestice asupra unor „consecinţe” ale ajutorului militar acordat Ucrainei  - de la „cum nu aţi mai văzut vreodată” la unele „imprevizibile”, iar opţiunea armamentului nuclear, deşi extrem de improbabilă, nu este total exclusă, ţinând cont de doctrina militară a Rusiei rezumată ca fiind „escaladare pentru a dezescalada”.

Scenariu 1. Test nuclear într-o regiune îndepărtată

O opţiune mai puţin provocatoare ar fi ca Putin să reia testele nucleare, detonând de pildă un focos nuclear de putere redusă în atmosferă deasupra Novaia Zemlea, vechiul sit de testare sovietic din regiunea arctică.

Deşi distrugerile la sol şi radiaţiile ar fi minore, efectul psihologic ar fi uriaş, fiind prima explozie nucleară declanşată de o superputere nucleară de când s-a pus capăt unor astfel de teste (1992) şi prima detonare în atmosferă de când testele au fost interzise (1963).

Rusia are arme nucleare tactice din abundenţă: circa 2000, conform celor mai recente date.

Scenariul 2. Detonare în atmosferă

 În 1962, SUA au detonat o bombă cu hidrogen de 1,4 megatone în mijlocul Pacificului, la o altitudine de circa 300 de kilometri deasupra Pământului. Unda de şoc a impulsurilor electromagnetice rezultate au perturbat serviciile de telefonie la peste 1.000 km distanţă, tocmai în Hawaii. O atare detonare deasupra Kiev ar arunca în întuneric capitala lăsând-o fără comunicaţii şi electricitate. Ţări membre NATO ar putea fi, de asemenea, afectate. Doar că, într-un asemenea scenariu, şi sistemul de comunicaţii al Rusiei ar putea avea de suferit, astfel că ar fi o opţiune riscantă, cu consecinţe imprevizibile.

Scenariul 3. Detonare la sol

Este cel mai improbabil, fiind şi cel mai periculos, şi ar consta în detonarea unei arme nucleare tactice pentru atingerea unui obiectiv militar concret precum ţintirea unui transport de arme într-un oraş important strategic precum Mariupol. O altă variantă ar fi ca Putin să detoneze un focos nuclear asupra unor ţinte militare sau logistice în vestul Ucrainei, în locuri slab populate - de pildă, pe terenurile agricole dintre Lviv şi Kiev, după ce ar avertiza în prealabil locuitorii să evacueze. Totuşi, indiferent de dimensiunile sale,  o bombă nucleară ar incendia totul pe o suprafaţă întinsă şi, în funcţie de altitudinea exploziei, ar putea împrăştia praf radioactiv ce ar putea ajunge în ţări NATO şi în Rusia însăşi. 

Demonstraţiile nucleare precum detonări în regiuni îndepărtate au mai fost luate în considerare de SUA (în 1961, în timpul crizei Berlinului) şi de Israel (1967). În timpul Războiului Rece, în 1981, secretarul de stat al SUA la acea vreme, Alexander Haig, a dezvăluit că „există planuri de urgenţă în cadrul doctrinei NATO pentru a lansa o armă nucleară în scopuri demonstrative”.

Armele nucleare tactice sunt numite arme pentru câmpul de luptă sau teatrul de operaţiuni pentru a fi deosebite de armele nucleare strategice mult mai puternice. Chiar şi aşa, au o forţă distructivă mult mai mare decât armele convenţionale - putând avea încărcături explozive de la zeci la sute sau mii de tone. Armele nucleare tactice pot fi bombe gravitaţionale,focoase cu rază scurtă de acţiune, rachete anti-aeriene, rachete aer-aer sau aer-sol, precum şi torpile anti-navă şi anti-submarin sau chiar dispozitive pentru demolare sau mine.

Cea mai mică armă tactică din arsenalul Rusiei ar avea circa o treime din puterea bombelor lansate asupra oraşelor Hiroshima sau Nagasaki, echivalentul unei încărcături de circa 5000 de tone de TNT.