Proces greu la CEDO: Georgia versus Rusia pentru „hărţuire masivă“, arestare ilegală şi ucidere

Trupe ruseşti în Osetia de Sud

Georgia a făcut recurs şi testat noi instrumente de abordare a cazului ocupării ilegale a unei părţi a teritoriului său, apărându-şi propria cetăţeni chiar dacă aflaţi într-o zonă necontrolată de către Tbilisi, uzând de instrumentele juridice ale Cartei Europene a Drepturilor Omului, în subsidiar aflându-se elemente mult mai importante de relevat într-un proces public.

Este vorba despre cazul Georgia versus Rusia depus la 21 august anul curent şi care vizează apărarea drepturilor cetăţenilor georgieni aflaţi la linia de contact (nu în teritoriile ocupate) din Abhazia şi Osetia de Sud, acuzaţiile fiind cele de „hărţuire masivă a populaţiei georgiene“ în Abhazia şi Osetia de Sud, „deţinerea ilegală a cetăţenilor georgieni de-a lungul liniei de ocupaţie“.

Procesul implică, în paralel, referiri la două cazuri cele mai celebre din cele două regiuni ocupate, cel al cetăţenului Georgian Gigi Otkhozoria, ucis de către aşa numiţii grăniceri abhazi în 2016 (controlul frontierei fiind preluat de către FSB prin acord între regiunea recunoscută ca stat independent, în mod unilateral, de către Rusia şi Moscova) şi cel al cetăţeanului georgian Archil Tatunashvili, mort la Tskhinvali în februarie 2018, după ce a fost torturat. Familiile celor doi ucişi şi cele ale unor alţi cetăţeni georgieni reţinuţi şi răpiţi în regiunile separatiste au deschis propriile procese la CEDO.

Georgia a cerut Curţii Europene a Drepturilor Omului să stabilească violarea de către Rusia a Convenţiei Europene pentru protecţia Drepturilor Omului şi principalelor libertăţi civile, cu referire respectiv ale articolelor 14 - interzicerea discriminării şi Articolul 18 - abţinerea de la restrângerea drepturilor cetăţenilor. Acest proces este al treilea al statului georgian împotriva Rusiei pe temele ocupaţiei din Abhazia şi Osetia de Sud. Primul viza deportările în masă ale georgienilor din Rusia, acolo unde Curtea a dat dreptate părţii georgiene, iar al doilea vizează drepturile cetăţenilor încălcate în cadrul războiului din august 2008, şi este suspendat în lipsa unor date obligatorii în proces – cerute de Curte, nedepuse de partea rusă, care dă vina pe autorităţile separatiste, ce nu pot fi recunoscute parte.

Ca urmare a cazurilor de omucidere înregistrate, Guvernul Georgiei a construit şi o listă cu 33 de nume ale unor persoane numită Lista „Otkhozoria-Tatunashvili“. Este vorba despre un gest ce imită legea americană Magnitsky şi lista aferentă de persoane implicate în uciderea în Rusia a avocatului care Ancheta frauda fiscală de 230 milioane de dolari a unor oficiali ruşi. Lista, adoptată în martie 2018, a vizat un număr de persoane care au comis acte de agresiune împotriva cetăţenilor georgieni şi atacuri împotriva statului georgian începând cu momentul separatismului osetin şi abhaz orchestrat de către URSS, ulterior Federaţia Rusă începând cu 1991, în perspectiva independenţei Georgiei. Premierul georgian, Mamuka Bakhtadze, a susţinut că lista nu e finală şi închisă, ci alte persoane se vor regăsi pe listă pe măsură ce agenţiile de aplicare a legii continua investigaţiile şi găsesc vinovaţii.

Militari ruşi în timpul războiului cu Georgia FOTO EPA/PAVEL WOLBERG

Gesturile de natură legală ale Georgiei sunt importante deoarece ele probează care sunt tipurile de acţiuni non-letale şi nemilitare ce pot fi luate în cazul ocupării ilegale a unui teritoriu. Scopul principal al acestor procese - dincolo de cel declarat de a proteja cetăţenii georgieni aflaţi în regiunile ocupate de Rusia şi de a descuraja relele tratamente, hărţuirea, răpirea şi uciderea celor de pe linia de contact după războiul din 2008 - este acel de a declara Rusia responsabilă de situaţia din cele două regiuni separatiste, după modelul creat de procesul la CEDO „Ilaşcu şi alţii contra Federaţiei Ruse şi Republicii Moldova“, care serveşte de precedent.

Cât despre cele două cazuri individuale extrem de vizibile şi mediatizate, întâmplate în 2016 şi 2018, deci la 8 şi 10 ani după război, Archil Tatunashvili a murit la 23 februarie 2018 în clădirea KGB-ului din Osetia de Sud în condiţii neclare (tortură), iar Giga Otkhozoria a fost împuşcat în 19 mai 2016 de un aşa numit grănicer abhaz la linia de contact din Abhazia. Georgia va lua măsuri la nivel naţional şi internaţional faţă de cei 33 aflaţi pe lista de sancţiuni şi a altora ce vor fi adăugaţi, asta în timp ce Curtea districtului Zugdidi l-a condamnat în absenţă pe grănicerul Rashid Kandzhi-Ogly la 12 ani de închisoare pentru uciderea lui Gigi Otkhozoria în satul Khurcha.

Potrivit investigaţiilor şi datelor din procesul desfăşurat pe teritoriul georgian aflat sub controlul autorităţilor legitime, Otkhozoria nu era departe de punctul de trecere unde a fost împuşcat, acesta fiind o facilitate ilegală, iar omul s-a revoltat că nu era lăsat să intre în Abhazia. Se pare că a avut o reacţie faţă de abhazi, care nu i-au dat drumul pentru că nu ar fi prezentat actele necesare. Grănicerul a armat şi a tras direct, ucigându-l. De altfel, pretinsul Procuror General al Abhaziei a anunţat că a declanşat şi el o investigaţie după omucidere şi că respectivul grănicer s-ar afla în arest la domiciliu pe perioada desfăşurării anchetei, o invenţie juridică pentru un caz de crimă, când presupusul făptaş nu e încarcerat în penitenciar. Cu Tatunashvili se mai aflau alţi doi cetăţeni georgieni, care au fost eliberaţi, dar cărora li s-a interzis să revină pe teritoriul controlat de autorităţile legitime pentru a nu fi implicaţi în proces. Oricât de mică este consolarea pentru familii, la nivel simbolic, Georgia demonstrează că face totul pentru a-şi apăra cetăţenii şi a recupera teritoriul ocupat.