Putin explică de ce a anexat Crimeea VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rusia a fost forţată să ia contramăsuri ca răspuns la extinderea NATO, a declarat  preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul interviului dat regizorului Oliver Stone pentru filmul „Ucraina în foc“ şi prezentat de canaul rus de televiziune Ren TV.

Ţări membre NATO au fost supuse presiunilor Statelor Unite pentru a accepta sisteme antibalistice a declarat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, avertizând cu măsuri simetrice şi apreciind că Alianţa Nord-Atlantică inventează „ameninţări externe“ pentru a impune reguli ţărilor membre.

„Nu înţeleg logica partenerilor noştri. Uneori pare că încearcă să instituie disciplina în Alianţa Nord-Atlantică, pentru a obliga ţările membre să se conformeze. De aceea, au nevoie de un inamic extern“, a declarat Vladimir Putin în cadrul interviului dat regizorului Oliver Stone pentru filmul „Ucraina în foc“ şi prezentat, luni, de canaul rus de televiziune Ren TV.

„În pofida tuturor îngrijorărilor stârnite de Iran, se pare că această ţară nu se ridică la nivelul rolului de inamic extern", a adăugat Putin, exprimând îngrijorare privind extinderea Alianţei Nord-Atlantice.

Comentând evenimentele din Ucraina şi ocuparea Crimeei, liderul rus a declarat că „consecinţele în cazul apariţiei la baza navală din Sevastopol a SUA sau NATO ar fi putut avea consecinţe grele pentru Rusia.

„Sunt grele, deoarece baza în sine nu înseamnă nimic. Dar ceea ce aş dori să reţineţi este o nuanţă. De ce reacţionăm atât de brusc la extinderea NATO? Suntem îngrijoraţi cu privire la practica de adoptare a deciziilor în NATO. Ştiu cum se iau deciziile. Atunci când o ţară devine membru al NATO, îi este deja foarte dificil să reziste presiunii unei puteri atât de mari ca liderul NATO, SUA”, a declarat Putin în filmul lui Oliver Stone.

Liderul de la Kremlin a mai spus că, după aderarea la Alianţă, în aceste ţări poate apărea orice, inclusiv apărare anti-rachetă şi noi baze, iar dacă este nevoie – şi unităţi de asalt.

„Şi noi ce să facem? Prin urmare, luăm măsuri de contracarare, adică să ţintim cu sistemele noastre de rachete acele obiecte care, în opinia noastră, încep să ne ameninţe. Situaţia se încălzeşte”, a spus liderul rus.

Rachete S-400 în Kaliningrad

Printre aceste măsuri, Viktor Ozerov, preşedintele Comisiei de Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), a că o „ măsură simetrică din partea Moscovei la instalarea sistemului antirachetă al SUA în Europa ar fi o desfăşurare suplimentară a unor sisteme de arme capabile să neutralizeze posibilitatea aplicării unor lovituri de pe teritoriul ţărilor care găzduiesc facilităţile americane. 

„În faţa noastră stau două sarcini — depăşirea mijloacelor de apărare aeriană şi protecţia împotriva unor posibile atacuri“, a subliniat Ozerov, indicând că, din câte ştie, Statul Major al armatei ruse se ocupă de aceste două sarcini, de fapt o „sarcina dublă şi anume aceea de a contracara facilităţile care se află în zonele de poziţionare trei şi patru a scutului antirachetă american în Europa“.    

În acest context, Rusia se vede obligată să-şi consolideze sistemul de apărare aerospaţială la graniţa sa de vest, printre măsurile vizate figurând desfăşurarea de rachete S-400 în Kaliningrad, enclavă rusă între Lituania şi Polonia, a declarat Viktor Ozerov.

„Ca răspuns la acest gen de ameninţări, trebuie să consolidăm sistemul de apărare aerospaţială pe această direcţie şi să angajăm forţe şi mijloace suplimentare (...), a afirmat oficialul rus, indicând că în acest evantai de măsuri figurează şi desfăşurarea de sisteme de rachete antiaeriene S-400 (cel mai nou sistem în domeniu, extrem de sofisticat) şi rachete Iskander (capabile să transporte focoase nucleare), precum şi crearea de noi unităţi militare în vestul şi sudul Rusiei. 

El a menţionat că unul dintre argumentele invocate de Rusia în legătură cu desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa a vizat temerile că infrastructura creată ar putea fi transformată rapid pentru instalarea de arme ofensive. 

 Stoltenberg: NATO va consolida prezenţa militară în zona Mării Negre 

 În faţa acestor ameninţări ale Rusiei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică va consolida prezenţa militară în regiunea Mării Negre, prin brigada multinaţională din România şi prin măsuri aeriene şi navale.

„NATO va lua măsuri de consolidare a prezenţei în regiunea Mării Negre. Va exista o brigadă multinaţională coordonată de România. Şi elaborăm măsuri suplimentare la nivel aerian şi maritime“, a declarat Stoltenberg, luni, cu ocazia Sesiunii plenare a Adunării Parlamentare NATO, ce se desfăşoară la Istanbul.

Deciziile de suplimentare a prezenţei militare în ţările baltice, în Polonia şi în regiunea Mării Negre „transmit un mesaj clar: Alianţa Nord-Atlantică este unită. Suntem împreună. Un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor“, a adăugat Stoltenberg, conform stenogramei discursului prezentată pe site-ul NATO.

„Toate acţiunile Alianţei Nord-Atlantice sunt defensive, proporţionate şi în conformitate deplină cu angajamentele internaţionale. Înainte de acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, NATO nu avea planuri de a trimite trupe în partea de est a Alianţei. Scopul NATO este a preveni un conflict, nu a provoca unul“, a subliniat Stoltenberg.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite