„Răspunsurile Statelor Unite şi NATO nu au ţinut cont de îngrijorările fundamentale ale Rusiei”, anunţă Kremlinul într-un comunicat despre convorbirea celor doi şefi de stat.

„Problema-cheie a fost ignorată, şi anume cum intenţionează Statele Unite şi aliaţii lor (...) să pună în aplicare principul potrivit căruia nimeni nu trebuie să-şi consolideze securitatea în detrimentul altor ţări”, subliniază preşedinţia rusă.

Potrivit Kremlinului, Rusia îşi „va stabili reacţia în viitor”, după ce va studia în detaliu răspunsurile rivalilor săi.

Peste 100.000 de militari ruşi sunt comasaţi la frontiera Ucrainei de la sfârşitul lui 2021, potrivit unor estimări ale Occidentului, care se teme că o invazie a vecinului său prooccidental de către Rusia este iminentă.

Rusia dezminte orice plan de invazie, însă se consideră ameninţată de extinderea NATO în ultimii 20 de ani şi de susţinerea Ucrainei de către Occident.

Ea a condiţionat, astfel, o dezescaladare de oprirea politicii extinderii Alianţei Nord-Atlantice, mai ales în Ucraina, şi de o revenire a desfăşurărilor militare occidentale în frontierele din 1997.

Însă Statele Unite şi NATO au respins, în mod oficial, miercuri, aceste revendicări şi au propus totodată negocieri cu privire la limitări reciproce ale desfăşurării de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune de către cele două puteri nucleare rivale în Europa şi a exerciţiilor militare în apropierea taberei adverse.

Vladimir Putin a subliniat, la rândul său, în această convorbire cu Emmanuel Macron, faptul că Rusia vrea să continue să acţioneze în vederea unei soluţionări a războiului din estul Ucrainei, în care Kievul luptă de opt ani împotriva unor separatişti proruşi susţinuţi de Moscova.

Putin a insistat în acest sens asupra formatului de negociere Normandia din care fac parte Moscova, Kievul, Berlinul şi Parisul.

O reuniune a consilierilor liderilor celor patru ţări a avut loc miercuri, la Paris, prima din ultimele luni, iar o nouă reuniune este prevăzută în februarie la Berlin.