Războiul din Ucraina prin ochii ruşilor e plin de fake news

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sursă foto: Associated Press
Sursă foto: Associated Press

Suntem în a 3-a săptămână de război în Ucraina. Este realitatea crudă în care trăim pe continentul european, greu de închipuit până acum câteva săptămâni. Pe lângă implicaţiile militare, noţiunea de război mai implică şi dimensiunea informaţională, aplicată pe deplin în acest conflict. De ce? Pentru că Rusia este agresorul, iar propaganda şi dezinformarea sunt instrumentele perfecţionate în laboratoarele ruseşti de zeci de ani.

Analiză realizată de Cristina Melnic

Ucraina, împreună cu Occidentul, luptă pe terenul minat de Rusia în ceea ce priveşte războiul informaţional. Este de datoria noastră de a dezamorsa aceste mine şi minciuni propagate prin mijloacele de comunicare în masă de la Moscova.

FAKE-NEWS: Mariupolul devastat nu de ruşi, ci de „extremiştii ucraineni”

Avansul militar al ruşilor în sudul Ucrainei este mai însemnat decât în nord şi est, unde defensiva ucraineană este de nezdruncinat. După Herson, Melitopoli, Energodar, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa (Zaporijie) şi Berdiansk, militarii ruşi au încercuit, practic, oraşul Mariupol. Acest oraş-port a fost piesa de rezistenţă a Ucrainei încă din 2014 şi a creat un oarecare deranj în birourile de la Kremlin. Având cu precădere o importanţă strategică deosebită, prin deschiderea la Marea Azov, cu o mare capacitate industrială şi de transport maritim, Mariupolul este o ţintă a invaziei ruse. Asediul asupra oraşului datează din 1 martie, iar localitatea de 445.000 de oameni este aproape izolată. Locuitorii sunt lipsiţi de hrană, căldură şi apă, iar situaţia dramatică în care se află se poate transforma în scurt timp într-o dezastru umanitar. Iată câteva imagini din satelit cu oraşul Mariupol înainte şi după bombardamentele ruseşti.

În continuare bombardamentele şi distrugerile provocate de artileria rusească continuă zilnic. Pentru a adânci presiunea psihologică a războiului, sunt atacate nu numai facilităţi militare, însă şi civile. Primarul oraşului a anunţat un bilanţ al morţilor civili de 2.400, însă numărul ar putea ajunge până la 20.000.

În data de 9 martie a fost supusă atacurilor cu rachete maternitatea din Mariupol. Conform reprezentantului permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski, spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar de către extremiştii ucraineni, iar Rusia a avertizat asupra acestui fapt. În acest mod cinic se justifică moartea a cel puţin 3 oameni, dintre care un copil, şi rănirea a 17 femei însărcinate.

În continuarea acestei naraţiuni mincinoase, canale oficiale de comunicare ruseşti răspândesc dezinformarea că bombardarea acestei maternităţi din Mariupol este, de fapt, „o înscenare de propagandă ucraineană”. Chiar prin intermediul paginii oficiale de Twitter a Ambasadei Rusiei în Marea Britanie au fost difuzate imagini prin care se susţine că fotografiile cu femeile afectate de atacurile asupra clădirii spitalului sunt „false”, iar o bloggeriţă însărcinată din Mariupol „a îndeplinit rolul” de a exprima suferinţa acestor femei.

rusia fake news

Conform versiunii oficiale de stat, acest atac a fost pus în scenă, iar maternitatea nu era cu niciun pacient sau medic, ci era folosită drept bază de către Forţele Armate ale Ucrainei. După cum se poate vedea mai jos, ambasadorul rus în Ţările de Jos repetă aceeaşi afirmaţie falsă prin care ar fi fost folosiţi actori în atentatul cu bombă la maternitatea Mariupol, iar bloggeriţa Mariana Vishegirskaya a îndeplinit rolul principal, fiind vorba de aceeaşi femeie în ambele imagini devenite virale de la bombardament, însă deghizată diferit, ceea ce este fals.

În acelaşi timp, jurnaliştii de la Associated Press au documentat atacul din Mariupol de la faţa locului şi au urmărit victimele în spitalul în care au fost transferaţi, iar femeia însărcinată, care era dusă pe targă, a murit după ce a născut, bebeluşul fiind deja decedat. De mai mult noroc a avut parte bloggeriţa amintită mai sus, care se afla în ultimele zile de sarcină şi era internată în maternitatea din Mariupol, iar a doua zi după atac a dat naştere unei fetiţe.

De asemenea, pe unele reţele de socializare şi publicaţii online se răspândesc informaţii false precum că forţele armate ucrainene sunt responsabile pentru bombardarea spitalului de copii din oraşul Mariupol. „Formaţiunile militare ale Ucrainei, în retragere, trag cu proiectile nefolosite asupra infrastructurii civile”, scrie site-ul NewsFront.

rusia fake news

Tot despre Mariupol, mass-media de propagandă rusească răspândeşte o informaţie falsă conform căreia Forţele Armate ale Ucrainei ar fi minat case prin oraş. Drept dovadă se expun imagini cu explozii, care ar fi avut loc, de fapt, într-o localitate de lângă Kiev, fiind provocate chiar de militarii ruşi. Această dezinformare a fost publicată Russia Today, RIA Novosti, Gazeta.ru, Komsomolskaya Pravda şi alţii.

rusia fake news

FAKE-NEWS: Ucraina a doborât avionul şi elicopterul românesc

Pe lângă acuzaţiile false la adresa ucrainenilor, enunţate pentru a-şi justifica în faţa propriului public invazia militară, propaganda rusă răspândeşte informaţii eronate despre ţările vecine ale Ucrainei, printre care şi despre România, pentru a forţa implicarea directă a acestora în conflict sau pentru a discredita şi minimaliza ajutorul pe care-l oferă ţările occidentale.

Despre cazul avionului MiG-21 LanceR prăbuşit, pe 2 martie, în judeţul Tulcea, publicaţiile din Rusia propagă fake-news-ul că, de fapt, o rachetă ucraineană a lovit avionul românesc. Deşi canalele mediatice ruse se bazează, în mod fals, pe presupuse declaraţii „oficiale” ale părţii române, Ministerul Apărării Naţionale din România a exclus încă din start acest scenariu, iar un comunicat de presă a fost emis în acest sens de către Forţele Aeriene Române, cu scopul a dezminţi informaţiile false promovate de presa din Rusia. 

În articolele publicate în Tsargrad, Pravda.ru, Newsfront şi Podmoscovie sevodnea se susţine că aeronavele prăbuşite ar fi fost doborâte de o baterie de rachete sol-aer S-300 a Ucrainei, iar autorităţile române ar fi confirmat acest lucru. În acelaşi timp nu se oferă nicio declaraţie oficială de la Bucureşti. Mai mult decât atât, mass-media rusă relatează că în timpul accidentului avionul de vânătoare românesc escorta un avion Su-27 ucrainean. De asemenea, o informaţie falsă.

rusia fake news

Din încercarea disperată a propagandei ruse de a crea premisele implicării în război a unui stat-membru NATO sau de a provoca un conflict între Ucraina şi ţările vecine, pe canalele media de la Moscova se răspândesc intens dezinformaţii despre un posibil atac al Ucrainei împotriva Belarusului. Scopul este de a agita spiritele la Minsk şi de a atrage armata belarusă, în mod direct, în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, nu numai teritorial. Escaladarea conflictului militar ar legitima în acest fel naraţiunea propagandistică a Rusiei că atacul asupra Ucrainei este justificat şi este, de fapt, o confruntare a lumii ruse cu NATO şi Occidentul.

*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse (CSSR) din cadrul ISPRI al Academiei Române.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite