Regimul „Big Brother”. Putin se dotează cu o bază naţională cu date biometrice ce va conţine informaţii şi despre străini

Rusia se transformă tot mai mult într-un stat condus prin măsuri tehnologice de tip „Big Brother”, două iniţiative în acest sens căpătând contur doar zilele acestea.

În spiritul strategiei naţionale a dezvoltării inteligenţei artificiale, anunţate acum mai bine de un an de către preşedintele Vladimir Putin, Ministerul de Interne de la Moscova lucrează la o bază naţională cu date biometrice care va include amprente şi elemente de recunoaştere facială atât ale cetăţenilor ruşi, cât şi ale străinilor din ţară. Difuzată pe surse, informaţia a fost confirmată de un oficial din Ministerul de Interne într-o intervenţie pentru agenţia de presă TASS. Conform sursei citate, baza centralizată cu date biometrice va fi dezvoltată în perioada 2021 - 2023, iar aceasta va permite autorităţilor să găsească persoane vii sau decedate cu ajutorul sistemului de căutare federal prin identificare genetică.

Vestea despre baza naţională cu date biometrice vine după o relatare a site-ului de ştiri RBC precum că Ministerul rus de Interne intenţionează să mizeze pe elemente de inteligenţă artificială pentru a căuta ucigaşi. Totuşi, ministrul de Interne Vladimir Kolokolţev vorbea încă din 2014 despre o astfel de bază, care să fie conectată la camerele de supraveghere şi listele cu persoane căutate. Câţiva paşi au fost făcuţi deja. Conform The Moscow Times, o lege adoptată în 2017 permite Ministerului de Interne şi Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) să aibă acces la datele biometrice ale clienţilor băncilor, inclusiv la fotografii şi înregistrări vocale, fără acceptul acestora. Datele ar putea fi extinse la datele de scanare a irisului şi la amprentele digitale.

Pe lângă demersul Ministerului de Interne, Parlamentul rus a adoptat săptămâna trecută în a treia lectură o lege prin care aprobă folosirea tehnologiei de recunoaştere facială la nivel naţional. Motivul invocat oficial este cel al combaterii pandemiei de COVID-19. La Moscova, zeci de mii de camere de supraveghere sunt utilizate deja din primăvară în mod oficial pentru monitorizarea respectării carantinei de către persoanele bolnave de COVID-19. Mulţumite cel mai probabil de acest experiment, autorităţile au decis prin urmare să o extindă la nivel naţional.

„Moscova numără în prezent 105.000 de camere echipate cu recunoaştere facială. Ele sunt capabile să identifice un individ chiar şi în cazul în care îşi ascunde parţial faţa, printr-o mustaţă sau o barbă falsă, prin ochelari sau o mască sanitară. Am reuşit să identificăm chiar şi o faţă sub o cască de motociclist”, spune despre sistemul implementat în capitala Rusiei Alesandr Kabakov, cofondator al companiei NtechLab, specializată în dezvoltarea de algoritmi de inteligenţă artificială.

Apetenţa Rusiei către inteligenţa artificială este observabilă mai ales din 2017. În acel an, într-o întâlnire cu studenţii, Vladimir Putin aprecia că ţara care va ajunge lider în domeniul inteligenţei artificiale „va deveni stăpâna lumii”. „Este viitorul, nu doar pentru Rusia, ci pentru întreaga omenire. Acest domeniu prezintă oportunităţi colosale, dar şi ameninţări greu de prevăzut”, a declarat atunci liderul de la Kremlin.

În această ordine de idei, Putin s-a dotat în octombrie anul trecut cu o strategie pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale. Documentul se referă la o „dezvoltare accelerată” a Rusiei în acest domeniu până în 2030.

Ca reacţie la declaraţia lui Putin, inventatorul Elon Musk, devenit de curând al doilea cel mai bogat om al planetei, a avertizat că „întrecerea între state pentru inteligenţa artificială va provoca probabil cel de-al treilea război mondial”.