Rusia lui Putin: război de subversiune împotriva Occidentului, în paralel cu summitul Helsinki

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nici nu s-au stins bine ecourile întâlnirii Trump-Putin de la Helsinki, acolo unde Preşedintele american a părut nostalgic şi dornic să reconstruiască lumea bipolară, ridicând nepermis şi inacceptabil de mult Rusia în prim planul lumii internaţionale, că au şi apărut ştirile în cascadă care arată unde şi cum

evoluează Rusia lui Putin şi care e comportamentul său, respectul pentru regulile internaţionale, dreptul internaţional şi pentru propriile angajamente.

Se acumulează faptele şi scandalurile de spionaj, malversaţiuni şi operaţiuni de influenţă politică ilegitime şi ilegale ale Rusiei lui Vladimir Putin împotriva lumii libere şi a intereselor Occidentului, de bine ce Preşedintele Trump a aplicat cu stângăcie o abordare ce se dorea diplomatică, protejând discuţia cu Vladimir Putin de contondenţele faptelor sale şi de evidenţa crimelor serviciilor de informaţii ruse. Din nou, ţinta Rusiei lui Putin sunt interesele fundamentale ale NATO, respectiv acela de a închide gaura neagră a spaţiului balcanic, acolo unde se menţin încă state care nu sunt membre ale NATO şi UE, în spatele României.

Acordurile secrete de la Helnsinki de la întrevederea Trump-Putin - cât au putut ele fi lecturate public din reacţiile celor implicaţi - par să cadă şi ele unul câte unul, Rusia nefiind în stare să livreze pe baza angajamentelor luate. Mai întâi, celebra propunere privind un referendum pentru Donbas, ca soluţie „inovativă” a fost respinsă de Consiliul Naţional de Securitate şi de Departamentul de Stat. Apoi Casa Albă a anunţat că unicul angajament luat de Donald Trump în întâlnirea tete a tete de la Helsinki este că vor continua discuţiile consilierului său pentru securitate naţională, John Bolton, cu omologul/partea rusă, încă neprecizată.

Chiar şi invitaţia pentru o vizită a lui Vladimir Putin la Casa Albă a fost declinată, de data asta de Kremlin, după furtuna înregistrată în urma conferinţei de presă Trump-Putin care a transmis clar ideea că Putin a supralicitat întâlnirea şi a pozat excesiv în câştigător, fără a oferi nimic pe masă pentru reconciliere şi că în sistemul american, Trump e supus instrumentelor de control democratic ale Congresului şi experienţei, respectiv memoriei instituţionale a întregului establishment.

Mai nou, un alt acord de ultimă oră care trebuia abordat este cel relativ la Siria: retragerea trupelor iraniene şi miliţiilor şiite pro-iraniene din regiune. Un subiect abordat deja de şefii statelor majore Dunford şi Valerii Gherasimov la Helsinki, şi unde orice prezenţă iraniană a fost considerată ţintă legitimă pentru aviaţia israeliană şi pentru coaliţie. Rezultatul este însă unul dificil de scontat pentru că se dovedeşte că Rusia nu poate livra pe această temă, că Iranul e o nucă prea tare care nu se va retrage uşor şi rapid din Siria şi că Rusia nu poate determina această retragere, după pierderile suferite pe teren.


Maria Butina FOTO Facebook

Imagine indisponibilă

Spionaj, asasinate la comandă, arestări şi tratamente degradante

Departamentul american al justiţiei a anunţat arestarea Mariei Butina, în vârstă de 29 de ani, cetăţean rus, acuzată de conspiraţie ca agentă a guvernului Rusiei, dezvoltând legături cu cetăţeni americani şi infiltrându-se în grupuri politice. Ea a fost arestată preventiv duminică şi urma să fie audiată miercuri de o instanţă. Ea lucra sub îndrumarea unui oficial de rang înalt de la Moscova, Alexandr Torşin, vicepreşedinte al băncii centrale a Rusiei, sancţionat de Trezoreria SUA.

Maria Butina este o susţinătoare a lui Donald Trump, iar la petreceri în Washington se lăuda că şi-ar putea folosi relaţiile politice pentru a asigura locuri de muncă în administraţia americană, după alegerea acestuia ca preşedinte. Arestarea presupusei agente a Rusiei a fost anunţată chiar în ziua întâlnirii de la Helsinki a preşedinţilor american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin. Marţi, marele juriu a adăugat o acuzaţie mai gravă, aceea că femeia a acţionat ca agent al guvernului rus, care poate atrage o condamnare maximă de zece ani de închisoare. Acuzaţia de conspiraţie este pasibilă de o condamnare de maximum cinci ani.

La Kiev, marţi, Misiunea OSCE de Monitorizare din Estul Ucrainei a anunţat că serviciul de informaţii interne al Rusiei – FSB, a achiziţionat documente interne ale misiunii, inclusiv dosarele personale ale membrilor misiunii, probabil prin intermediul unui spion infiltrat în cadrul personalului său. Enormitatea a fost anunţată de către programul Fakt al televiziunii germane ARD luni, 16 iulie, iar OSCE a exprimat public preocupări asupra activităţii de spionaj a Rusiei chiar luni, „inclusiv asupra incidentelor de Securitate înregistrate şi va examina toate alegaţiile potrivit procedurilor sale pentru a identifica breşa de securitate“, a declarat Misiunea într-un comunicat.

Dosarele extrase ar conţine inclusiv informaţii personale despre monitori, numere de telefon, obişnuinţe, tipul de femei de care ar fi atraşi, situaţia financiară sau înclinaţia spre consumul de alcool. Fireşte că întrebarea ridicată a fost şi aceea legată de utilitatea elaborării unor asemenea dosare şi colectării informaţiilor personale de acest tip de către Misiunea OSCE despre oamenii angajaţi şi păstrarea lor la sediul misiunii din Kiev.

Practic, aceste sentinţe şi rezultate au fost cele mai vii probe care l-au contrazis pe Preşedintele SUA în abordarea sa deschisă faţă de Vladimir Putin, în care a părut că-l crede mai mult pe Preşedintele rus decât propriile instituţii de intelligence.

În acelaşi timp, în două cazuri separate împotriva Federaţiei Ruse, desfăşurate la CEDO şi al căror rezultat au fost date publicităţii luni, în timpul summitului Trump Putin, Moscova a fost condamnată, în primul rând, în cazul uciderii jurnalistului şi specialistului în drepturile omului în Cecenia, Anna Politkovskaya - după executarea sa în stradă în 2006, anchetarea şi condamnarea executanţilor, dar fără a investiga finanţatorii şi beneficiarii execuţiei - de „incapacitatea de a purta o investigaţie adecvată pentru a găsi persoana sau persoanele care au comandat omorul“.

Critic acerb al lui Vladimir Putin, Politkovskaya a expus corupţia la vârf în Federaţia Rusă şi a demonstrat abuzurile în republica autonomă Cecenia din cadrul Federaţiei Ruse. A fost ucisă la Moscova, la ieşirea din clădirea unde avea apartamentul, la 7 octombrie 2006. În 2014, doi bărbaţi au fost condamnaţi pentru asasinat şi alţi trei de complicitate. Politkovskaya a fost executată de ziua lui Putin, de unde speculaţiile că Ramzan Kadârov, preşedintele cecen, i-a făcut un dar de ziua lui Preşedintelui rus.

În acelaşi timp, a fost judecat cazul celor trei membre ale trupei rock Pussy Riot, condamnate în 2012 pentru a fi cântat în biserică „rugăciunea punk“, un pamflet împotriva premierului de atunci, Vladimir Putin la revenirea sa la Preşedinţie. Motivaţia Curţii s-a referit la tratamentele inumane şi degradante la care au fost supuse cele trei tinere, încălcarea dreptului la un proces corect şi a libertăţii lor.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Rusia să plătească 72.000 euro celor trei, Maria Alyokhina, Natalya Tolokonnikova şi Yekaterina Samutsevich. Ele fuseseră condamnate pentru „huliganism motivat de ură religioasă“ pentru piesa cântată în Catedrala Isus Salvatorul din Moscova la doi ani de închisoare. Samutsevich a avut sentinţa suspendată în apel iar Alyokhina şi Tolokonnikova au fost eliberate în urma unei amnistii pentru criminalii neviolenţi în decembrie 2013.

Ştirile au apărut chiar în ziua summitului Trump-Putin, dar nu ca urmare a unei planificări, ci ca efect al unor procese şi proceduri care arată activitatea Rusiei. Practic, aceste sentinţe şi rezultate au fost cele mai vii probe care l-au contrazis pe Preşedintele SUA în abordarea sa deschisă faţă de Vladimir Putin, în care a părut că-l crede mai mult pe Preşedintele rus decât propriile instituţii de intelligence, probând activităţile ilegale, revizioniste, revanşarde ale Moscovei în arena internaţională.


Alexis Tsipras, premierul Greciei, şi Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse FOTO Arhivă

Imagine indisponibilă

Scandal diplomatic şi de spionaj Atena-Moscova pentru blocarea intrării Macedoniei în NATO

Mai nou, scandalul de spionaj şi interferenţă a venit pe linia Atena-Moscova, altfel o componentă extrem de importantă a relaţiilor Rusiei cu statele membre ale UE şi NATO, Grecia fiind unul din statele cele mai anti-americane prin structură, şi cu un guvern anarhist de stânga al Syriza, combinat cu ultranaţionaliştii din Zorii Aurii, altfel complet refractar relaţiei cu Washingtonul.

Din nou, ţinta Rusiei lui Putin sunt interesele fundamentale ale NATO, respectiv acela de a închide gaura neagră a spaţiului balcanic, acolo unde se menţin încă state care nu sunt membre ale NATO şi UE, în spatele României. Şi dacă Serbia are nivelul strategic şi organizaţional de a dobândi Membership Action Plan – dar nu şi-l doreşte, existând încă rănile şi frustrările războiului din Kosovo, 1999 – Bosnia şi Herţegovina e departe de a fi ajuns la un status convenabil unui asemenea pas, odată ce abia a obţinut statutul unui ministrul al Apărării Naţionale, chiar dacă are limitări majore în a conduce armata unificată şi nu prea calcă în Republica Sîrbska, iar proprietăţile armatei naţionale nu sunt clarificate pe deplin.

În schimb, Macedonia este un stat care a fost invitat în NATO încă de la summitul de la Bucureşti, din 2008, şi unicul blocaj a venit de la numele său, atunci când Grecia a blocat acest pas prin veto. Summitul NATO de la Bruxelles, 10 ani după, a fost şi cel care a deschis uşa Macedoniei care este invitată în Alianţă imediat ce validează acordul semnat cu Grecia privind numele său, Macedonia de Nord. Ei bine, aici şi-au băgat ruşii coada, pentru a bloca acordul.

Şi nu e vorba despre nişte intermediari, voluntari, mercenari ca în cazul tentativei de atentat din Muntenegru, înainte de accederea efectivă a micului stat în Alianţă, atunci când premierul urma să fie asasinat în ziua alegerilor generale de grupări naţionaliste sârbe conduse de o echipă operativă a GRU, serviciile militare ruse. Atunci eşecul a fost usturător, mai ales că ţinta secundară era chiar pe atunci premierul, actualul preşedinte al Serbiei, Alexandr Vucici. Acum e vorba despre personal acoperit sub protecţie diplomatică în cadrul misiunii ruse la Atena.

Ţinta actuală a Rusiei lui Putin devine Macedonia direct, respectiv opoziţia urmează a fi incitată şi susţinută pentru a fi dirijat în sensul dorit de Moscova rezultatul la referendum.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a fost nevoit să-şi anuleze vizita oficială la Atena după expulzarea celor doi pretinşi diplomaţi, acuzaţi de încercarea de a susţine şi incita opoziţia greacă să dărâme guvernul şi să distrugă acordul între Grecia şi Macedonia privind numele statului cu capitala la Skopje. Guvernul a rezistat moţiunii de cenzură, chiar dacă un deputat naţionalist a părăsit intempestiv fragila majoritate. La 11 iulie a fost semnat acordul oficial pentru noul nume, Macedonia de Nord, care urmează să fie supus unui referendum în Macedonia şi să fie ratificat în Parlament.

În afara expulzărilor celor doi diplomaţi, oficialii greci au mai blocat accesul în ţară a încă doi alţi cetăţeni ruşi neprecizaţi în legătură cu aceste acţiuni din cauza „dovezilor irefutabile“ ale implicării lor şi a Rusiei, care s-a amestecat şi doreşte să strice acordul la care s-a ajuns cu Macedonia. Anularea vizitei lui Lavrov în aceste condiţii, săptămâna trecută, a fost implicită, ea devenind „irelevantă“ în noile condiţii, potrivit ambasadorului rus la Atena, Andrei Maslov.

Evident, ţinta actuală a Rusiei lui Putin devine Macedonia direct, respectiv opoziţia urmează a fi incitată şi susţinută pentru a fi dirijat în sensul dorit de Moscova rezultatul la referendum. O intensă şi masivă campanie de război informaţional a fost declanşată pentru a schimba decizia din referendumul de la sfârşitul anului pentru stabilirea numelui de Macedonia de Nord care rezultă din acordul cu Grecia. Deja o campanie similară făcuse titluri de prim plan în Grecia, cu aceeaşi ocazie, în perspectiva moţiunii de cenzură ratată.

Rusia a încercat tot timpul să utilizeze relaţiile ortodoxe creştine tradiţionale între cele două state, încercând să potenţeze puternica Biserică Ortodoxă Greacă în acest sens, dar şi gruparea tradiţională a Sfinţilor Părinţi din mănăstirile atonite. Însă cel mai mare eşec a venit de la Syriza, partidul anarhist de extremă stângă, care a răsturnat partidele tradiţionale şi majorităţile cunoscute şi a preluat puterea, după lupte de stradă, spargeri şi incendieri de magazine, luarea cu asalt a Parlamentului, pentru ca ulterior să scape de radicalii lui Varufakis, iar exerciţiul guvernării să transforme gruparea lui Tsipras într-un partid clasic, preocupat de administrarea treburilor zilnice ale ţării şi reuşind ieşirea din impasul încetării de plăţi. Ba chiar confruntându-se cu bătălia şi asalturile anarhiste ale străzii, de data asta împotriva propriului guvern al stângii anarhiste, după ideologia iniţială a Syriza. Acesta a fost cel mai important instrument pierdut de către Moscova pentru a manevra politicile Atenei, chiar dacă relaţia cu creştinismul ortodox rămâne o problemă majoră a Greciei.


Donald Trump şi Vladimir Putin - summit in Helsinki. FOTO EPA-EFE

Donald Trumps şi Vladimir Putin - summit in Helsinki. FOTO EPA-EFE

Cad acordurile de la Helsinki pe capete: Rusia nu poate să livreze retragerea Iranului din Siria

Mai nou, un alt acord de ultimă oră care trebuia abordat este cel relativ la Siria: retragerea trupelor iraniene şi miliţiilor şiite pro-iraniene din regiune. Un subiect abordat deja de şefii statelor majore Dunford şi Valerii Gherasimov la Helsinki, şi unde orice prezenţă iraniană a fost considerată ţintă legitimă pentru aviaţia israeliană şi pentru coaliţie.

Rezultatul este însă unul dificil de scontat pentru că se dovedeşte că Rusia nu poate livra pe această temă, că Iranul e o nucă prea tare care nu se va retrage uşor şi rapid din Siria şi că Rusia nu poate determina această retragere, după pierderile suferite pe teren. Nu mai spunem că, printr-un asemenea, proces, ar dispărea pe deplin carnea de tun din prim plan, pe linia frontului, care ar trebui compensată cu trupele paramilitare, voluntari şi companii militare private ruse, cu tot cu costurile şi complicaţiile pe care le antrenează.

Efectul de neîndeplinire a angajamentelor intervine după ce Israelul a respins luni o ofertă a Rusiei de a ţine forţele iraniene în Siria, anunţând că nu sunt de acord nici a le avea la 100 km de linia de armistiţiu de pe platoul Golan. Această chestiune a fost discutată în timpul unei întâlniri dintre premierul Benjamin Netanyahu şi o delegaţie rusă condusă de ministrul de Externe Serghei Lavrov, alături de şeful Statului Major General al forţelor ruse, generalul Valeri Gherasimov. Discuţia intervine după vizita de urgenţă a premierului Netanyahu la Moscova pe 11 iulie, în contextul îngrijorărilor israeliene că preşedintele sirian Bashar al-Assad ar putea sfida un acord de demilitarizare din 1974 şi le-ar putea permite aliaţilor săi iranieni şi din Hezbollahul libanez să se desfăşoare în regiunea platoului Golan.

În acelaşi timp, Armata israeliană a doborât marţi un avion de luptă sirian care a pătruns în spaţiul aerian israelian deasupra Platoului Golan ocupat, cu ajutorul a două rachete Patriot. Avionul sirian de tip Suhoi care a pătruns doi kilometri în spaţiul aerian israelian. Aparatul Suhoi, de fabricaţie rusească, a fost supravegheat după ce a intrat în spaţiul aerian israelian. Anterior, sirenele au răsunat în comunităţile israeliene din zona Platoului Golan, lângă graniţa cu Siria.

Rusia a fost de acord, formal, cu retragerea tuturor trupelor străine din Siria, ulterior Serghei Lavrov insistând că nu se poate solicita Iranului să se retragă după ce a pierdut atâţia oameni în confruntările cu opoziţia sunnită siriană.

De asemenea, tot luni, Israelul şi-a folosit pentru prima dată sistemul de apărare antirachetă „Praştia lui David“ împotriva a două rachete siriene. O anchetă iniţială a armatei a constatat că sistemul a identificat cele două rachete SS-21 de fabricaţie rusească şi a calculat că ele ar fi putut să cadă în teritoriul israelian. Constatând că, până la urmă, traiectoria se încheia în Siria, Armata israeliană a declanşat sistemul de autodistrugere al anti-rachetelor.

Moscova a trimis, la rândul său, de urgenţă reprezentanţi de vârf, pe ministrul de Externe Lavrov şi pe şeful armatei pentru a încerca să evite escaladarea, mai ales că promisese, prin preşedintele Vladimir Putin, o soluţie avantajoasă Israelului în Siria, în întâlnirea bilaterală de la Helsinki cu Donald Trump. Israelul a intrat în alertă maximă odată ce Bashar al Assad, susţinut de aliaţii săi ruşi, de forţele speciale Al Quds ale Gardienilor Revoluţiei Islamice şi de miliţiile şiite pro-iraniene Hezbollah, au ocupat sud-vestul Siriei, la frontiera cu Iordania, o zonă de dezescaladare garantată de SUA şi Iordania, dar pe care nu s-a obosit nimeni să o apere, fiind evacuată populaţia sunnită din zona controlată până de curând de opoziţie. Prin acest pas, forţele ce-l susţin pe Preşedintele Al Assad s-au apropiat de Înălţimile Golan, controlate de Israel.

Reacţiile de utilizare a scutului antirachetă „Praştia lui David“ şi doborârea avionului Suhoi arată nervozitatea crescândă a Israelului, dar şi nemulţumirea totală a Tel Aviv-ului împotriva aranjamentelor din Siria care nu respectă doleanţa sa de retragere a trupelor iraniene de pe teren. Rusia a fost de acord, formal, cu retragerea tuturor trupelor străine din Siria, ulterior Serghei Lavrov insistând că nu se poate solicita Iranului să se retragă după ce a pierdut atâţia oameni în confruntările cu opoziţia sunnită siriană. O poziţie criticată vehement de către Israel.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat într-o apariţie televizată că „Israelul insistă asupra separării forţelor potrivit acordului onorat de zeci de ani până la prăbuşirea Siriei“ subliniind că „Israelul va continua să acţioneze împotriva oricărei încercări a Iranului şi a apropiaţilor săi să subordoneze militar Siria“.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite