Ruşii vor locuinţe, Vladimir Putin cere  avion supersonic pentru pasageri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bombardierul supersonic rusesc Tu-160
Bombardierul supersonic rusesc Tu-160

Liderul de la Kremlin a propus reîntoarcerea la ideea de a crea un avion supersonic de pasageri. Această propunere a fost făcută la întâlnirea dintre preşedintele Vladimir Putin şi reprezentanţii societăţii civile ce militează pentru implementarea proiectului naţional ”Locuinţe şi mediul urban”.

”Acum noi trebuie să ne întoarcem la super viteză, la deplasarea supersonică. Trebuie să ne gândim la acest lucru”, a declarat preşedintele rus la întâlnirea cu reprezentanţii societăţii civile ce militează pentru implementarea proiectului naţional ”Locuinţe şi mediul urban”.

El a reamintit în mod deosebit modernizarea bombardierului supersonic sovietic Tu-160 pentru forţele armate ale ţării. "De ce nu creăm un avion supersonic?", a întrebat liderul de la Kremlin.

Tu-160 este un avion de concepţie sovietică. Din cauza faptului că în 1967  americanii  începuseră să lucreze la bombardierul strategic B-1 Lancer, URSS a decis să dezvolte o replică. Macheta la scară mare a bombardierului Tupolev(Tu-160) a apărut în 1977.

Primul zbor al bombardierului strategic supersonic  Tu-160 a avut loc la 16 decembrie 1981. Criza din ultimii anii de existenţă ai URSS a întârziat punerea în construcţia de serie. În 1990 au fost construite 34 de bombardiere Tu-160. După căderea URSS, Rusia preia cea  mai mare parte dintre ele (12 moştenite de la URSS şi 8 primite din Ucraina) şi le modernizează în 1996.  Din 2005, Tu-160 este în dotarea fortelor aeriene ruseşti. De atunci a tot continuat modernizarea acetui avion. 

Tu-160(varianta modernizată)  este un bombardier strategic multirol capabil să lanseze bombe ghidate prin laser şi rachete atât de la altitudine mare cât şi mică. Corpul aeronavei este construit dintr-un aliaj de aluminiu foarte rezistent. Deasemenea titanul şi oţelul sunt regăsite în componenţa părţilor critice care absorb sarcinile structurale principale.  Învelişul aripilor , a fuselajului, a trapei călii interne de arme şi a marginilor din coadă au în alcătuire fibră de sticlă şi textolit.  Profilul de tip fagure completează structura acestor elemente uşoare. Fuselajul este de tip semicocă.

Pentru a îmbunătăţi manevrabilitatea la viteze mici, aripile din exterior(secţiunea centrală a aripilor de la Tu-160 este contopită cu fuselajul), au voletul bordului de atac în patru secţiuni şi flapsuri cu fante duble dispuse în trei secţiuni. Printr-un element de acţionare hidraulic, aripile pot fi reglate la unghiuri de 20°, 35 °şi 65°.

Coada reglabilă are suprafeţe cruciforme. Toate stabilizatoarele şi platformele trapezoidale sunt conectate printr-o secţiune centrală înt-o singură unitate de bază.

Trenul de aterizare cu retractare hidraulică este în triciclu. Roţile din botul avion au un sistem de protecţie împotriva noroiului, zăpezii, mocirlei şi a obiectelor străine care pot ajunge în motor. Cele 12 roţi din trenul principal de aterizare sunt dispuse în două grupuri de câte şase roţi dispuse pe fiecare parte.  Aranjamentul în acest fel al roţilor din trenul de aterizare micşorează  timpul de rulare de pe pistă şi asigură o securitate crescută.

Bombardierul are 4 turboreactoare postcombustie Kuzneţov NK-321(care generează fiecare câte 25000 kilograme forţă) capabile să dezvolte o viteză de 2 Mach(2230km pe oră) . Poate fi realimentat şi în aer. Distanţa maximă de zbor fără realimentare este de 13950 km(15  ore de zbor neîntrerupt). Raza de acţiune este de 6000 km. Pentru a decola bombardierul are nevoie de o distanţă de doar 900 de metri . Bombardierul poate zbura până la o altitudine de 15.000 de metri. Greutatea maximă la decolare este de 275 de tone.

Echipamentele de avionică ale bombardierului sunt de ultimă generaţie şi au montat un sistem de navigare  prin satelit(localizare prin satelit cu ajutorul GLONASS, alternativa rusească la GPS). Ghidajul armelor lansate se poate face deasemenea prin satelit. Bombardierul poate zbura la o înălţime foarte mică de sol cu ajutorul radarului Sopka(deal) de evitare a solului montat în cupola pentru echipament radar din vârful bombardierului. Zborul  la o înălţime foarte mică a bombardierului  îl face să fie foarte greu detectat de radare.

Din anul 2017, Institutul Central de Aerodinamică şi alte instituţii ştiinţifice din ţară efectuează cercetări pentru a crea un avion supersonic.

La sfârşitul lunii ianuarie, ministrul rus al Industriei şi Comerţului, Denis Manturov, a explicat că dezvoltarea proiectului noului avion supersonic de pasageri este în stadiul cercetărilor, iar proiectarea tehnică ar putea începe între 2022 şi 2026.

Anul trecut, în campanie electorală, pentru un preşedintele rus Vladimir Putin, aflat în campania electorală pentru al patrulea mandat, a vizitat uzina de aviaţie din Kazan, unde special pentru el a fost organizat un zbor demonstrativ al noului bombardier strategic supersonic T-160 „Piotr Deinekin”, capabil să transporte rachete nucleare.

Într-un discurs susţinut cu această ocazie, Putin a subliniat că noul bombardier strategic Tu-160 „Piotr Deinekin” va consolida triada nucleară a Federaţiei Ruse. „Trebuie să facem şi o versiune civilă”, a afirmat şeful statului rus, atrăgând atenţia că mai repede ajungi în prezent la New York decât de la Kaliningrad la Vladivostok.

    

În 2015, autorităţile ruse şi-au anunţat decizia de a relua producţia de serie a acestui tip de bombardier la uzina de avioane din Kazan. 

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite