„Sindromul Putin“ şi statul minimal

Zilele acestea în Rusia are loc unul dintre cele mai importante fenomene social-politice din ultimii  10 ani: protestul TIR-iştilor / dalnoboishiki. Marele şosele spre Moscova sînt luate cu asalt de ei. Asta nu e Pussy Riot. Cînd e un eveniment cu o astfel de încărcătură, toată presa tace, inclusiv cea occidentală.

Putin, ca şi partenerii lui occidentali, înţeleg foarte bine că muncitorii sînt mult mai periculoşi pentru regimurile neoliberal-autoritare decît teroriştii. De ce s-au supărat tiriştii? Infrastructura de stat a fost dată unor băieţi deştepţi care taxează după bunul plac, că aşa vrea piaţa liberă. Statul îşi ia mîna de pe mai toate sectoarele, că vrea să fie minimal. El e doar în armată şi structurile de forţă şi servicii speciale.

Aceasta este povestea unui bun prieten, Alexandr Ivanov (filosof şi editor). E despre noi, e despre cum tehnocraţii şi promotorii „statului minimal“ subordonează statul, transformă statul, spaţiul social şi public în „bussines-teritoriu“.

Eu nu aştept sfîrşitul lui Putin pentru că asta e o problemă falsă. Nu acesta e numele care reprezintă toate procesele ce au loc acum în Rusia şi în Est. Acesta este o figură multiplicată, corpul lui simbolic este rupt în mici bucăţi, atomi, molecule care sînt împrăştiate pe tot cîmpul politic. El este doar un nume care semnifică o multitudine de practici diverse. „Putin“ poate fi cuvîntul care denotă cel mai bine situaţia complicată a violenţei economice contemporane.

Să dau un exemplu. Aveam nevoie urgent să-mi schimb paşaportul şi în singurul loc unde se eliberează paşapoarte mi-au propus să-mi facă paşaport „fără rînd”, dar care costa 17.000 ruble (1.500 RON aproximativ). Aveam nevoie urgent, aşa că nu am avut altă soluţie şi am acceptat. Deodată s-a deschis o uşă şi am nimerit într-un „VIP-coridor” cu oameni tineri, drăguţi, bine îmbrăcaţi, zîmbitori. Nu era nici urmă de coadă şi în cîteva minute mi-au recompletat formularele pe care eu le greşisem. Spaţiul statului s-a transformat brusc în bussines-teritoriu.

„Putin“ poate fi cuvîntul care denotă cel mai bine situaţia complicată a violenţei economice contemporane.

Iată, o astfel de situaţie eu o numesc „Situaţia Putin” sau „Sindromul Putin” şi nicidecum represaliile celor din Piaţa Balotnaia. De ce? Pentru că noi nu ne dăm seama cît poate fi de violent şi dur acest „VIP-coridor” produs de bunăstarea sau lipsa bunăstării personale: ai bani – e OK, nu ai bani – la revedere, eşti liber. Vei sta la cozi interminabile, care nu ştii unde duc şi cînd se vor termina, vei primi cea mai proastă deservire etc. Acest criteriu – deţii sau nu deţii bunuri de valoare, resurse materiale, bani – devine extrem de violent şi poartă un caracter managerial-administrativ. Aici dispunem de prea puţin socialism, doar avem o retorică populistă care înlocuieşte acest socialism real. În Rusia actuală, pînă şi cei mai duri critici ai lui Putin se luptă de fapt să nimerească în acest „VIP-coridor”. Unii vor să-i înlocuiască pe alţii. Cu alte cuvinte situaţia socială şi politică e de aşa natură încît nimeni nu vrea să retransforme „VIP-coridoarele” în spaţii sociale şi servicii publice.