Unde a greşit Rusia în răspunsul său la pandemie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin, în costum de protecţie anti-Covid-19 FOTO Profimedia
Vladimir Putin, în costum de protecţie anti-Covid-19 FOTO Profimedia

Într-o turnură inconfortabilă a lucrurilor pentru regimul lui Putin, pandemia de coronavirus a atins cote critice în Rusia. În combinaţie cu reforme incomplete ale sistemului sanitar, răspunsul guvernamental a întârziat într-o ţară mai atentă la problemele venite din afara graniţei, relatează Bloomberg.

De la câteva cazuri de coronavirus în martie Rusia a ajuns la peste 290.000 de cazuri de coronavirus, şi o rată de creştere a noilor infecţii depăşită doar de SUA, care are o populaţie de două ori mai numeroasă.

Evoluţia rapidă a pandemiei în Rusia a expus problemele sistemului de sănătate rămas nereformat în cea mai mare parte a ţării. Tentativele de a se baza pe echipamente medicale fabricate intern au scos la iveală vechi lacune după ce cel puţin două ventilatoare au luat foc şi pacienţi au murit.

Crizei sanitare i se supraadaugă un regim autoritar refractar la veştile proaste cu o preocupare intensă să alimenteze dezinformarea şi concentrat mai mult pe ameninţări de peste graniţe.

Ajutat de banii din petrol, Putin a dat startul reformelor în sistemul sanitar deficitar al erei sovietice, în care surplusul de paturi pe fondul subfinanţării şi al calităţii scăzute venea la pachet cu personal medical, în majoritate femei, prost plătit şi subapreciat, întrucât era considerat ca fiind în slujba statului.

Printr-o serie de programe, spitalele au început să beneficieze de proceduri de achiziţii simplificate, de asistenţă medicală primară crescută , de salarii mai bune şi de instruire. Preocupat de natalitatea în descreştere, Putin s-a concentrat pe îmbunătăţirea serviciilor neonatale şi pe scăderea mortalităţii timpurii din cauza bolilor de inimă, abuz de alcool şi fumat.

   

Judy Twigg, specialist în reformele sanitare postsovietice la Universitatea Commonwealth din Virginia, a apreciat că într-adevăr rata mortalităţii a scăzut, dar că planurile de execuţie a reformelor au lăsat de dorit în anumite privinţe. Unităţile sanitare cu servicii slabe calitativ au fost desfiinţate, iar numărul paturilor de spital a fost înjumătăţit în cinci ani (2000-2015). În acelaşi timp, alternativele au lipsit, iar asistenţa medicală primară nu s-a îmbunătăţit prea mult. Mărirea salariilor a însemnat mai puţini bani pentru alte sectoare, în timp ce achiziţiile de tehnologie nouă au deschis alte căi pentru corupţie.

Potrivit unei analize Blooomberg din 2018 Rusia are unul din cele mai ineficiente sisteme sanitare din lume într-un top în care e surclasată doar de SUA, Azerbaijan şi Bulgaria.

Răspunsul Rusiei la pandemie reflectă slăbiciuni în apărarea din prima line a unei ţări. Guvernul a perceput imediat pericolul din exterior închizând degrabă graniţele cu China încă din ianuarie, dar nu a fost capabilă să aprecieze la fel de eficient pericolul din interior. A întârziat să recunoască că se confruntă cu o escaladare a cazurilor - un rol important a jucat şi faptul că personalul medical şi autorităţile s-au ferit să anunţe veştile proaste.

Moscova s-a îngrijit să răspândească informaţii false despre eforturile de combatere a epidemiei din alte ţări în loc să se preocupe de evoluţia pandemiei pe teritoriul său. O atenţie internă sporită ar fi ajutat la rezolvarea problemelor chiar şi în condiţiile testelor defectuoase care au dat rezultate fals negative la începutul epidemiei, scrie Bloomberg.

Nici sistemul sanitar nu a făcut faţă mai bine: spitalele au fost inundate de pacienţi cu coronavirus. Mulţi din cei infectaţi au mers direct la spital unde, potrivit unor relatări, au dat peste personal insuficient pregătit pentru asemenea cazuri, lipsit de echipamente de protecţie sau care a acţionat defectuos punând infectaţi laolaltă cu sănătoşi şi continuând să muncească deşi fuseseră contaminaţi.

În Rusia sunt 400 de focare epidemice provenite din spitale şi mii de medici şi asistenţi infectaţi. Potrivit unei liste neoficiale, sunt peste 220 de decese în rândurile personalului medical, o proporţie mult mai mare decât în majoritatea ţărilor afectate de pandemie.

Presiunile pe cei rămaşi necontaminaţi sunt enorme: dacă unele spitale se confruntă cu demisii în masă cei rămaşi la datorie cedează sau mor în circumstanţe neclare. În ultimele săptămâni trei doctori au căzut de la ferestrele spitalelor unde lucrau, doi dintre ei în timp ce se plângeau de condiţiile de lucru.

Dar poate că cel mai mare eşec al reformelor lui Putin se vede cel mai bine în răspunsul la nivel regional, în contextul în care regiunile au fost neglijate în răspunsul Rusiei la pandemie.

Moscova a înregistrat grosul cazurilor de coronavirus, dar are şi cel mai performant spital din Rusia , Kommunarka, ca şi facilităţi de tratament de ultimă generaţie. În afara marilor centre urbane şi a zonelor bogate în resurse naturale restul ţării este expus, fiind mult mai puţin echipat pentru lupta cu pandemia. De fapt, lipsa reformelor se resimte cel mai acut în aceste zone îndepărtate care cunosc o scădere rapidă a populaţiei. În 2016, din cele 130.000 de aşezări rurale, mai puţin de jumătate aveau acces la îngrijre medicală. Din cele 42.000 de ventilatoare disponibile în Rusia la începutul epidemiei, un număr mare ridicat în comparaţie cu alte ţări, un sfert se găsesc la Moscova.

Lăsaţi de Putin să se descurce la nivel local, guvernatorii regionali controlează cu greu situaţia. În Komi, în nordul îndepărtat al Rusiei, un focar epidemic a izbucnit de la un doctor care a tratat pacienţi deşi era infectat. Deşi are o întindere mare şi nu este foarte populată, a devenit una din cele mai afectate de epidemie.  Istoria s-a repetat în unul din marile oraşe, în oraşul Yekaterinburg, unde un medic a infectat 78 de persoane. Republica Dagestan, o regiune sudică săracă, se transformă în focar epidemic. Putin a fost informat de situaţia „foarte dificilă” de acolo unde decesele nu sunt înregistrate.

Potrivit ministrului sănătăţii din republica federală Dagestan, numărul cazurilor s-ar ridica la 13.000 şi al deceselor la 657, faţă de 3.371 de infecţii şi 29 de decese cum sunt raportate oficial, relatează Business Insider. Explicaţia, spune oficialul, este că multe cazuri sunt considerate „pneumonii dobândite comunitar” fără ca pacienţii să fie confirmaţi prin teste de coronavirus.

Semne de îmbunătăţire încep însă să apară: Rusia şi-a crescut puternic capacitatea de testare. Raportarea oficială a deceselor nu oferă o imagine corectă a amplorii epidemiei. Însă există date care reflectă mai bine situaţia: luna trecută, cifrele indicau o creştere cu 18% a deceselor la Moscova faţă de normal. Să ţinem cont şi de faptul că circa jumătate din populaţia Rusiei are se confruntă cu diverse probleme de sănătate.

Viitorul arată sumbru în Rusia care se îndreaptă spre cea mai severă recesiune economică de la sfârşitul erei sovietice încoace după ce carantina pe fondul pandemiei a dus la scăderi ale preţului petrolului.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite