Vasile Simileanu: Marea Neagră în vortexul geopolitic
0
Cu două tomuri distincte, dar pe aceeaşi temă, însumând aproape 500 pagini de analize în limbile română şi engleză, cu hărţi originale şi autori din multe colţuri ale lumii, revista de geografie politică, geopolitică şi geostrategie numită firesc GeoPolitica a intrat în al doilea deceniu de existenţă, ca o iniţiativă a unui conaţional pasionat de doctrina care ne reaminteşte că politica unui stat este determinată şi de situarea sa geografică.
Numai că Niccolo Machiavelli atenţiona că:
"Prima metodă de estimare a inteligenţei unui conducător este să se uite la bărbaţii pe care îi are în jurul său."
Creatorul revistei GeoPolitica este dr. Vasile Simileanu , fondator şi preşedinte al Asociaţiei de Geopolitică „Ion Conea”, director - senior editor al publicaţiei menţionate, membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, membru al Asociaţiei Profesionale a Geografilor, membru al Uniunii Jurnaliştilor, altfel spus un factotum.
În nr. 94 ( 2/2022 ) al revistei conaţionalului Simileanu, atrag atenţia opiniile avizate ale celor care au puncte de vedere notabile, precum: Adrian Filip - Războiul care pune capăt Războiului Rece -, Ionuţ Constantin - Aspecte ideologice ale intervenţiei ruse în Ucraina -, Yevhen Mahda - Remembering the diversity of the Black Sea region -, Cristian Barna - despre miza Mării Negre în războiul din Ucraina -, Dorin Popescu - Black Sea first! - , Aliodor Manolea - Securitatea la Marea Neagră, ameninţările hibride, o privire din trecut -, Sevdalina Dimitrova, Daniel Berchev - The European Union strategic compass for security, Promisses, actions or delayed CSOP decisions -, Cătălin Cioacă - Analiza factorului militarizare în proliferarea dualităţii la nivel global -, Virgil Bălăceanu - Serviciul militar în rezervă ca rezervist voluntar -, Valentin M. Ionescu - Impactul războiului ruso-ucrainean asupra economiei Uniunii Europene -, Remus Dogaru - Conflictul militar Rusia - Ucraina şi impactul asupra industriei aeronautice -, Ionuţ Purică - Backward loking evolution -, Radu Săgeată - Criza agroalimentară mondială determinată de conflictul Rusia - Ucraina -, Mircea C. Marin - The issue of the Ukraine or about the etymology as a branch of arhaeology -, Ioana Rieber - Scurt istoric al Ucrainei -, Dumitru Codiţă - Dreptul Internaţional Umanitar încotro? -, Constantin Anechiţoaie, Florica Braşoveanu - Regimul juridic al mării teritoriale -, Mihaela Rusu - Accesul la mări, parte integrantă a strategiei geopolitice a Federaţiei Ruse -, Stelian Gomboş - Câteva aspecte sau referinţe teologice cu privire la raporturile dintre drept, dreptate şi religie (I) -.
Merită citit amplul studiu - cu hărţi întocmite chiar de autor - al dr. Vasile Simileanu privind Marea Neagră în vortexul geopolitic global.
În cadrul acestui material se afirmă limpede că :
"Extinderea UE a determinat modificări majore în spaţiul european, impunând noi provocări geopolitice pentru actorii europeni, asiatici şi africani. Modificarea graduală a frontierelor UE a determinat reacţii dinj partea Rusiei şi a generat noi riscuri de securitate, dar şi noi oportunităţi, pentru statele din spaţiile adiacente Uniunii, care au trebuit să îşi adapteze strategiile şi să îşi ajusteze politica externă. Bineînţeles, aceste manifestări s-au produs şi la nivelul statelor care au aderat la UE. România, odată cu aderarea, a fost nevoită să îşi redefinească priorităţile în relaţiile cu vecinii şi să genereze strategii speciale de vecinătate consolidată, fiind la frontiera estică a organizaţiei."
Pe de altă parte, dr. Simileanu susţine că:
"În noul context politic internaţional, axa nord-sud delimitează statele membre ale NATO de Federaţia Rusă. Statele limitrofe celor două sisteme politico-militare pot promova şi menţine pacea în regiune şi, în acelaşi timp, pot dezvolta sisteme de colaborare comercială viabile şi de interes pentru ambele părţi."
Numai că purtătorii de uniforme din forţa expediţionară rusă în Ucraina par că nu îşi mai aduc aminte de o cugetară populară, de la ei din ţară:
"Este plăcut să vizitezi, dar este mai bine să fii acasă".
Apoi, în nr. 95 (3 /2022) al publicaţiei menţionate ofensivul compatriot aduce alături ideile şi argumentele unor colaboratori aparte, precum: Dan-Florin Grecu - Conflictul din Ucraina: Determinări şi consideraţii geostrategice - , Silviu Nate - Războiul Rusiei în Ucraina şi reverberaţiile sale geopolitice -, Michael Koval - The regional effects of the Russian aggresion towards Ukraine -, Gheorghe Florin Gheţău - Ucraina, un război care putea şi trebuia evitat -, Adriean Pârlog - Ordinea globală contemporană şi indivizibilatea securităţii. Operaţia militară specială a Rusiei în Ucraina -, Marius Dumitru Crăciun - Ucraina: De nu a funcţionat lovitura de decapitare!, Octavian Sergentu - Implicaţii geostrategice regionale şi globale determinate de acţiunile Federaţiei Ruse în Ucraina -, Max Primorac - Make Russia pay for Ukraine's western economic integration -, Octavian Alexandru Ştefan Broşteanu - Reconstrucţia Ucrainei - 10 paşi de urmat -, Radu Moldovan - Noi evoluţii în geopolitica energetică a spaţiului pontic -, Micheal Zgurovsky, Maryna Kravchenko - The influence of the Russian military invasion in Ukraine on the energy independence of European vountries -, Cosmin Gabriel Păcuraru - Criza energetică între geopolitica regiunii, prostiile europene şi trădarea naţională. Gazul, combustibilul unei lungi tranziţii post-război -, Mohammad Tamin - An Iraqi deputy and politician talks about the war on ISS, economic relations with Europe and China, and the effects of the war in Ukraine on Irak -, Vitalie Marinuţă, ex-ministru al apărării, la Chişinău - Oportunitatea soluţionării conflictului transnistrean în condiţiile realităţilor actuale de securitate regională -, Marian şi Victoria Zhytaryuk - Media and Russia's war in Ukraine -, Stelian Gomboş - Câteva aspecte sau referinţe teologice cu privire la raporturile dintre drept, dreptate şi religie (II) -, Delfina Ertanowska - Russian agression in Ukraine: dark psyhology in cyber war - Poland case -, Alla Kiridon, Natalia Nechaeva-Yuriychuk, Traian Stanislavovic - New military protection instruments in the EU: opportunities for Ukraine -, Pavlo Lodyn - War and HIV / AIDS : How the Russian occupation takes away the chance for salvation -, Alin Goglea - Curent challenges for EU leadership: the Ukaine war and the migration crisis -, Elena Daiana Ghiniţă - Analiza unei posibile escaladări a conflictului Israel-Palestina, pe fondul războiului din Ucraina -, Nicholas Dima - Războiul din Ucraina: observaţii şi perspective -, Monica Todoran - Vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări la adresa identităţii naţionale -, Roman Kopolonets - Foreign and domestic policy of Hungary in the context of the active phaser of Russian Federation aggresion towards Ukraine.
Mi-au reţinut în mod special atenţia rândurile generalului, acum în rezervă, Vitalie Marinuţă, ex-ministru al apărării la Chişinău, care afirmă că:
"În calitate de mediatori ai acestui conflict ar putea fi invitate România, care este cointeresată direct al acestui conflict ( din Transnistria ), dar şi Uniunea Europeană, deoarece interesele sociale, economice şi de securitate ale acesteia sporesc considerabil, odată cu acordarea Republicii Moldova şi Ucrainei a calităţii de membru-candidat pentru aderare. "
Numai că, deocamdată, atât Republica Moldova, cât şi Ucraina, la pachet cu alte state ex-sovietice, respectiv Estonia, Letonia şi Lituania sunt pe lista reintegrării manu militari în statalitatea condusă de la Kremlin, cu ambiţia preşedintelui Vladimir Putin de a reface graniţele decedatei Uniuni Sovietice.
Asta şi pentru că venerabilul gospodin Putin, care va împlini curând şapte decenii de viaţă a uitat, pur şi simplu, ce susţine un proverb rusesc:
"Nu merge la mănăstirea altcuiva cu propriul tău regulament".
Revenind la dezirabilele negocieri este de menţionat faptul că deşi la Washington D.C. s-a precizat că nu este rolul Statelor Unite să împingă Ucraina să discute un acord cu Rusia, administraţia Biden a considerat că acest demers este lucrul corect de făcut.
Vom vedea dacă şi când preşedintele ucrainean Volodymyr Oleksandrovych Zelenskyy, va decide o înţelegere negociată cu preşedintele Vladimir Vladimirovici Putin.
Dar la Kiev se consideră că în această vară nu este momentul pentru reluarea tratativelor diplomatice.
Sigur că acum se poate afirma, cum o fac americanii, că Ucraina a făcut o treabă mult mai bună în apărarea în faţa invadatorilor ruşi decât credea oricine că este posibil.
Iar mai nou, militarii ucraineni au trecut la contraofensive locale - utile, dar nu majore.
În Europa, inclusiv în România, terţi erau în extaz, că forţele invadatoare ruse au intrat într-o pauză operativă, dar chiar preşedintele Vladimir Putin a avertizat că operaţiunile militare ale Rusiei în Ucraina abia au început, în timp ce guvernatorul din Luhansk, Gaidai, a spus:
„Nu există nicio pauză operaţională şi nu există nicio scădere a bombardamentelor - ei aruncă din ce în ce mai multe unităţi noi în luptă”.
Situaţia de pe Frontul de Est menţine o dramă pentru naţiunea ucraineană, o reală îngrijorare în arealul european al statelor democrate şi a devenit un reper profesional, la raportul de dimineaţă al generalilor de la Pentagon.
Asta pentru că tocmai coloana vertebrală a Forţelor Aliate din Europa este alcătuită din trupele americane - nucleul vital al celor 3,2 milioane de militari aliaţi, gata să apere libertatea ţărilor lor.
Agresorul Ucrainei este armata cu indicativul Z, cu prejudecăţile sovietice şi apucăturile Armatei Roşii, din veacul trecut.
Armata Ucrainei are 700.000 de cetăţeni în uniforme militare, dar şi un deficit în dotarea cu tehnică de luptă modernă.
Într-o formă sau alta, ambele forţe militare sunt supuse unei decimări, care ar putea fi oprită măcar printr-o încetare a focului.
Şi ca să nu se îndoiască cineva, coşmarul va continua, din moment ce serviciul de informaţii militare britanice a precizat că Rusia mută forţe de rezervă, din toată ţara, mai aproape de graniţa cu Ucraina, pentru viitoare ofensive.
Dar europenii aşteaptă ofensiva diplomaţiei, în primul rând a Departamentului de Stat al SUA, de care ţine cont Ministerul rus de Externe.
A spune adevărul despre realităţile confruntărilor militare din estul şi sudul Ucrainei, unde una este dorinţa Kievului şi alta putirinţa apărătorilor ucraineni şi a oferi evaluări sincere ale războiului dintre două state foste sovietice ar fi un loc bun de început pentru convingerea opiniei publice că nu este manipulată, ci doar obiectiv informată.
Nu de prejudecăţi ducem lipsă, ci de observaţii obiective, complexe, ale luptelor de pe Frontul de Est, cu un aliniament care va continua să se deplaseze, într-o direcţie, sau alta, pe tot parcursul acestui an.
Se încarcă comentariile...
