Statele Unite

În SUA, pe 3 noiembrie, se votează viitorul NATO

66
31 Oct 2020 19:36:45
Marius Ghincea

Marţi, 3 noiembrie 2020 este ziua alegerilor prezidenţiale americane. Este ziua în care americanii vor fi întrebaţi dacă susţin în continuare modelul de guvernare al preşedintelui Trump sau preferă abordarea alternativă propusă de democratul Joe Biden. Pentru români şi europeni, alegerile din SUA joacă un rol crucial pentru viitorul securităţii regionale şi pentru cooperarea transatlantică.

Alegerile din 3 noiembrie, pentru care 90 de milioane de alegători americani deja au votat, reprezintă un moment crucial nu doar pentru viitorul politicii americane, al viziunilor politice republicanilor sau democraţilor, ci şi pentru europenii de pe celălalt mal al Atlanticului. În privinţa politicii externe americane, alegătorii sunt puşi să aleagă între două viziuni aflate într-o profundă contradicţie filosofică. 

Pe de o parte, preşedintele Trump propune continuarea viziunii sale tranzacţionale, unilateraliste şi competitive. Make America Great Again şi America First s-au dovedit a fi expresia unei politici externe cu tendinţe naţionaliste, definite de atingerea unui interes naţional american interpretat îngust şi prin lentilele ideologice neoconservatoare. America, în viziunea lui Trump, nu are prieteni, nu are aliaţi, are doar parteneri de moment şi interese perene. Aliaţii europeni şi est-asiatici sunt văzuţi mai degrabă drept o povară, aşa-zişi prieteni care nu se sfiesc să profite de bunătatea Americii, fără să ofere nimic la schimb. La nivel global, administraţia Trump a acţionat în baza unei logici competitive, care refuză cooperarea multilaterală şi refuză să mai fie constrânsă de cadrul instituţional, legal şi normativ pe care chiar Statele Unite l-au construit după 1945 pentru a asigura ordinea şi stabilitatea mondială. Într-un cuvânt, Statele Unite sub administraţia Trump se comportă mai degrabă ca o putere revizionistă împotriva propriei ordini globale. Pune la îndoială principiile fondatoare ale ordinii liberale internaţionale pe care tot ea le-a proclamat acum mai bine de 70 de ani. Pune la îndoială importanţa, relevanţa şi beneficiile reţelelor de parteneri şi alianţe care au menţinut hegemonia globală în ultima jumătate de secol. Pune la îndoială valorile şi identitatea comună a occidentului. 
 
Pe de altă parte, candidatul democrat Joe Biden susţine reînvigorarea ordinii liberale internaţionale pe noi baze centrate pe valori şi interese comune. Biden susţine continuarea comunităţii transatlantice, a parteneriatului dintre europeni şi americani, precum şi de promovarea unei noi viziuni liberale pentru lumea de azi, într-un sistem internaţional din ce în ce mai fragmentat şi policentric. Reiterând valorile liberale şi democratice care au caracterizat retorica de politică externă americană postbelică - chiar dacă, deseori, a eşuat să atingă, în fapte, idealurile pe care le proclama - Biden propune reclădirea încrederii transatlantice şi transpacifice dintre America şi partenerii săi globali. Biden, în mod distinct de Trump, pare să înţeleagă că hegemonia şi puterea americană nu derivă doar din puterea brută a armatelor sale, ci şi din reţelele de aliaţi, parteneri şi instituţii din care face parte şi pe care le-a clădit la nivel global. Puterea nu stă doar în arme, ci şi în relaţiile pe care le are America cu lumea. Mai presus de orice, aceste reţele şi relaţii sunt ceea ce menţin costurile hegemoniei americane la niveluri suportabile. În absenţa lor, costurile impunerii unei hegemonii globale devin prohibitive pentru orice mare putere. 
 

Viitorul NATO este pus sunt semnul întrebării

O potenţială realegere a lui Donal Trump la Casa Albă îi va valida acestuia încrederea în instinctele sale primare, care par să îi fi direcţionat comportamentul şi mare parte din politica externă, în ciuda consilierilor, secretarilor şi generalilor americani care au urmărit să îi cizeleze viziunea despre lume. O realegere a lui Donald Trump la Casa Albă ar reprezenta depăşirea unuia dintre cele mai importante limitări pe care acesta le-a avut în timpul primului mandat. Urmărind să obţină încă un mandat, Trump s-a abţinut să adopte măsuri care ar fi produs revolte instituţionale sau sociale prea ample.

Într-un al doilea mandat, fără dilemele realegerii, fără generalii care să îi controleze şi dirijeze deciziile, aşa cum au încercat de la începutul primului mandat, şi fără constrângerile instituţionale din partea Senatului SUA, care a dat dovadă de deferenţă absolută faţă de Casa Albă, sub conducerea republicanilor, Trump poate acţiona liber. Una dintre deciziile radicale pe care este posibil să le adopte este retragerea Statelor Unite din Alianţa Tratatului Nord-Atlantic (NATO), pe care a criticat-o în nenumărate rânduri şi din care a afirmat, în numeroase rânduri, că Statele Unite ar putea să iasă. 

În trecut, Trump a declarat că NATO este „învechită”. Anul acesta, în timpul campaniei electorale, Trump i-a acuzat pe partenerii europeni din NATO că sunt trântori (freeloaders) şi că beneficiază de pe urma securităţii oferite de America fără să dea nimic la schimb. În cartea sa despre timpul pe care l-a petrecut în importanta funcţie de Consilier pe probleme de securitate naţională al lui Trump, John Bolton povesteşte pe larg despre lupta constantă pe care el şi alţii din Pentagon au avut-o pentru a-l convinge pe preşedintele american despre importanţa şi relevanţa NATO pentru Statele Unite. Tot acesta afirmă în carte că îi este teamă că realegerea lui Trump pentru un nou mandat va însemna ieşirea Statelor Unite din NATO. John F. Kelly, fostul şef al cancelariei prezidenţiale al lui Donald Trump şi general cu patru stele, în rezervă, a declarat, conform presei americane, că una dintre cele mai dificile sarcini pe care le-a avut la Casa Albă a fost să îl oprească pe Donald Trump din a scoate Statele Unite din NATO.

Ştim din mărturiile acestor oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump că preşedintele american a intenţionat, în repetate rânduri, să scoată Statele Unite din NATO. O organizaţie pe care preşedintele Trump o vede drept un mecanism prin care europenii profită de pe urma puterii americane, fără să cheltuiască destui bani pentru propria lor securitate. Ce ne face să credem că o potenţială realegere, eliberat din constrângerile pe care le presupune şi de sub tutela generalilor care au părăsit, rând pe rând, Casa Albă, nu o să îl facă pe Donald Trump să repună pe tapet dorinţele pe care propriul instinct politic şi economic le dictează?

Statele Unite ale Americii este independentă din punct de vedere energetic, fiind cel mai mare producător de petrol din lume, este autosuficientă economic, având cel mai mare centru financiar din lume şi o piaţă suficient de mare pentru a asigura creşterea economică. America are cea mai mare putere militară globală şi suficiente resurse naturale pentru a-şi asigura necesarul economic. Dacă logica politicii externe americane continuă să devină amorală, protecţionalistă şi cu tendinţe naţionaliste, ce interese materiale ar dicta administraţiei Trump să cheltuiască resurse pentru protejarea securităţii europenilor? Mai ales când asta preîntâmpină o îmbunătăţire a relaţiilor cu Moscova, faţă de care ştim deja că Donald Trump are o părere apreciativă?

Dacă puterea americană este înţeleasă strict în termeni de putere materială, fără a ţine cont de puterea oferită de reţelele de aliaţi şi parteneri globali, aşa cum pare a fi cazul administraţiei Trump, atunci NATO reprezintă o povară materială fără beneficii prea mari. Europenii trântori - competitori comerciali, care impun bariere tarifare şi non-tarifare ce afectează interesele comerciale americane - profită de pe urma puterii americane. Într-o lume definită de o asemenea viziune în care valorile comune şi identitatea transatlantică nu au nicio relevanţă, o lume în care normele nu constrâng, ce ar ţine America să cheltuiască resurse pentru a menţine obligaţiile sale în NATO?

Caracterul normelor liberale, ideile şi identităţile transatlantice care au definit lumea post-belică sunt, în mare parte, răspunzătoare pentru implicarea activă a Statelor Unite în Europa, nu doar interesele materiale. În absenţa intereselor materiale, care se diminează din ce în ce mai mult ca urmare a pivotării Americii către Asia, doar caracterul constrângător al ideologiei liberale postbelice este ceea ce poate ţine America în Europa. Iar Trump şi administraţia sa sunt, evident, nelegaţi de această ideologie liberală, de aceste valori şi identităţi transatlantice. Nu sunt socializaţi în acestea, nu simt nici un fel de legătură normativă, afectivă şi deci nu înţeleg de ce ar trebui să consume resurse pentru ceva a cărei utilitate nu o percep. 

În această privinţă, Joe Biden este, în mod evident, legat afectiv şi ideologic de ordinea liberală postbelică, de normele şi valorile care leagă parteneriatul transatlantic. Mai presus de orice interese materiale, care dispar din ce în ce mai rapid pe măsură ce lumea se schimbă şi Asia devine centrul lumii, sentimentul legăturii afective şi identitare este ceea ce leagă America de Europa. Iar asta este vizibil în modul în care Biden vorbeşte despre Europa, despre NATO, despre relaţiile transatlantice. Cu cei 47 de ani de experienţă politică în Washington, Biden este profund socializat în ideologia de politică externă postbelică şi reprezintă garanţia continuării parteneriatului transatlantic. 

Parteneriatul transatlantic reprezintă garanţia securităţii României, prin NATO şi Statele Unite. O potenţială retragere a SUA din NATO ar produce o criză existenţială pentru securitatea ţării noastre. Ar reactiva anxietăţi regionale, insecurităţi şi incertitudini care nu pot fi ameliorate de orice parteneriat de securitate strict european. O ieşire a SUA din NATO ar produce colasul definitiv al arhitecturii de securitate europeană, deja în derivă, şi un şoc geostrategic care ar face Rusia mai puternică, Turcia mai impredictibilă şi Europa mai slabă şi divizată. Este în interesul României ca Joe Biden să câştige alegerile din 3 noiembrie!

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

66 Comentarii

Index 4.2.2
31.10.2020, 19:49:01

Ei bine, e adevarat, ca daca Guzganul Rozaliu e reales, NATO nu va avea viitor, iar sfarsitul Vestului se va apropia! Vladutz va castiga prin pr0ptirea cartitzei la Casa Blanka, Americhia va trebui sa treaca printr-un razboi civil din nou. WWIII e in plina desfasurare iar USA deja a pierdut 225000 oameni in 7 luni. Prin comparatie, in 4 ani de razboiiu impotriva Germaniei si Japoniei acu 80 de ani, yankeii pierdura 405000......deci cu toata tehnologia cu care se lauda, Troampa dovedeste ca este un incapabil, exact ca si Hitler la timpul sau....

+3 (35 voturi)
Beta Alfa
31.10.2020, 19:55:54

Dle.Ghincea, dupa un articol construit pe tipicul orwellian deja binecunoscut si anume Trump ( Two Legs ) - BAAAAD ! iar Biden ( Four Legs ) - GOOOD ! ne trantiti o fraza finala imperativa terminata cu semn de exclamare. Ma tem ca ati venit tarziu la ospatul lui Biden si daca acesta va castiga, osciorul pentru Dumneavoastra va fi minuscul

-2 (28 voturi)
Pripasit
31.10.2020, 20:00:30

De unde tot apareti mai frate ? Stim demult ca sunt alegeri , ca se confrunta candidatu sustinut de Rusia cu cel sustinut de China ! Si asteptam si noi sa vedem cine va castiga !

-7 (11 voturi)
President Elect Spaima Vitelor
31.10.2020, 20:21:08

Slabutz pt un ''expert in politici...''. Ca articol de propaganda insa este foarte bine construit, infierarea inamicului nobilelor idealuri ale socialismului este executata ca la carte, ca un adevarat liberal indoctrinat in invatamantul capusat de socialist-marxistii de azi. PS: Obama-Biden au oferit Crimea catre Rusia, Trump a declarat ca activeaza articolul 5 NATO daca rusia se uita la Dobrogea. Felicitari, 'expertule'!!!

-2 (20 voturi)
Utilizator Adevărul
31.10.2020, 20:38:16

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (66)

Modifică Setările