Administraţia Trump rămâne fără un diplomat de vârf. Asistentul secretarului de Stat pentru Afaceri Europene demisionează

A. Wess Mitchell, asistentul Secretariatului de Stat pentru Afaceri Euroasiatice şi Europene, demisionează de la Departamentul de Stat luna viitoare, lăsând vacant un post-cheie într-un moment în care liderii europeni pun sub semnul întebării  angajamentele lui Trump faţă de vechile alianţe, scrie Washington Post.

Mitchell, un diplomat de vârf însărcinat cu Afacerile Europene, se alătură şirului de înalţi oficiali care părăsesc administraţia lui Trump la începutul celui de-al treilea an al său. În urmă cu un an H.R. McMaster, consilierul pe probleme de securitate, cel care a intermediat aducerea lui Mitchell la Departamentul de Stat, a fost concediat. Plecarea lui Mitchell restrânge şi mai mult  rândurile înalţilor oficiali americani, în condiţiile în care 6 din cele douăzeci şi patru de poziţii sunt nominalizări care aşteaptă confirmarea Senatului.

Demisia sa intră în vigoare pe 15 februarie.

Decizia de a părăsi administraţia lui Trump vine într-un moment sensibil, şi anume în contextul în care relaţiile dintre Washington şi capitalele europene sunt marcate de un amplu dezacord în chestiuni precum cheltuielile pe apărare, retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul, retragerea din acordul cu Paris privind climatul şi războaiele comerciale. De asemenea, recunoaşterea unilaterală al Ierusalimului drept capitala Israelului a fost denunţată de Paris, Londra sau Berlin.

În scrisoarea de demisie, transmisă secretarului de stat Mike Pompeo pe 4 ianuarie, Mitchell a invocat motive personale şi profesionale. 

„La sfârşitul celui de-al doilea an în cabinet, simt că am îndeplinit ce mi-am propus când am acceptat această poziţie”, a scris el, menţionând  că a contribuit la dezvoltarea unei strategii europene şi faptul că i-a uşurat lui Pompeo preluarea postului după concedierea lui Rex Tillerson în martie.

Într-un interviu, oficialul a spus că demisia sa nu reprezintă un gest de protest faţă de politicile administraţiei SUA .Dimpotrivă, el şi-a exprimat aprecierea faţă de Pompeo: „Îl susţin necondiţionat, susţin ceea ce face el şi echipa sa.”

În septembrie 2017, Mitchell s-a aflat printre primii asistenţi ai secretariatului de Stat confirmaţi de către Senat. El a venit la Departamentul de Stat de la un think tank, al cărui co-fondator a fost, Centrul pentru Analiza Politicilor Europene. De curând a publicat şi o carte, “The Unquiet Frontier”, în care, împreună cu Jakub Grygiel, a criticat politica externă a fostului preşedinte american Barack Obama , argumentând  în favoarea „renovării” alianţelor. Grygiel s-a ocupat de afacerile europene la Departamentul de Stat până anul trecut.

Pe parcursul celor 16 luni în care a condus biroul european, diplomatul american a supervizat relaţiile cu 50 de ţări, şi cu blocuri importante precum NATO ŞI UE. O mare parte din aceste ţări se confruntă cu mari tensiuni interne şi în relaţiile cu Washingtonul.

În Europa de Est şi Centrală Mitchell a abandonat politica de pe timpul lui Obama de excludere a liderilor autoritari datorită încălcării drepturilor omului, tratându-i ca pe nişte potenţiali parteneri. Spre marea îngrijorare a promotorilor drepturilor omului, ministrul de externe al Ungariei a venit la Washington pentru întâlniri la nivel înalt organizate de Mitchell cu Pompeo şi John Bolton, consilierul pe probleme de securitate.

Mitchell, care se proclamă un atlantist devotat, s-a aflat la conducerea relaţiilor cu Europa într-un moment când înalţi oficiali americani şi-au arătat desconsiderarea şi scepticismul faţă de organizaţiile internaţionale, inclusiv UE. Trump a spus că NATO e „învechit”, iar Gordon Sondland, ambasadorul american în UE, a declarat pentru Politico că UE este „pe dinafară.” La rândul său, într-un discurs la Bruxelles, Pompeo se întreba dacă „uniunea se asigură că interesele ţărilor şi ale cetăţenilor săi au prioritate în faţa celor birocraţilor de la Bruxelles.”

Mitchell şi-a exprimat aceleaşi îngrijorări dar pe un ton mai domolit. El a spus că alianţele internaţionale sunt avantajoase pentru Statele Unite, dar că Europa şi alţi aliaţi trebuie să participe mai mult la cheltuieli ţinând cont că datoria naţională a SUA este de 21 trilioane de dolari: „Aliaţii refuză în mod sistematic să cheltuiască mai mult pentru propria apărare,” în timp ce SUA şi-a luat angajamente strategice „în Asia de Est şi Europa.”

El insistă că SUA îşi păstrează angajamentele faţă de alianţele majore, în special NATO, în ciuda aparenţelor contrarii, precizând că „e important să ne amintim că diplomaţii noştri sunt reprezentanţii întregii Americi, astfel că „întrebarea cum împărţim şi echlibrăm aceste poveri este cu totul legitimă.”

„Întrăm într-o epocă a competiţiei marilor puteri. Vestul, SUA şi aliaţii noştri sunt prea puţin pregătiţi pentru această tranziţie”, a declarat diplomatul.