Alegeri SUA 2020. Temele care ar putea înclina balanţa între Biden şi Trump în ultima lor dezbatere electorală

Cea de-a doua dezbatere electorală între Donald Trump şi Joe Biden ar putea repune în joc miza politicii externe în alegerea dintre cei doi candidaţi, în măsura în care aceştia se vor contra pe subiectul securităţii naţionale, arată Associated Press. O promisiune de restaurare a unei ordini globale conduse de SUA ar putea face diferenţa dintre ei.

Un subiect de campanie în mare măsură umbrit de pandemia COVID-19 ar putea fi relansat de Biden în această dezbatere ce se va desfăşura într-un nou format, în care fiecare candidat va putea vorbi liber 2 minute fără a fi întrerupt.

La marşurile de campanie de dinainte de pandemie, Biden, senator peste trei decenii şi vicepreşedinte al SUA, spunea: „M-am întâlnit cu toţi liderii importanţi ai lumii în ultimii 40 de ani”.

Ambele echipe de campanie mizează pe faptul că promisiunile lor în privinţa politicii externe vor înclina balanţa în favoarea lor: Trump cu doctrina sa “America First”, prin care SUA să încheie o eră în care toate celelalte naţiuni au profitat de politica se apărare, şi Biden, care promite să revigoreze reţeaua democraţiilor vestice.

Tony Blinken, consilierul lui Joe Biden în materie de politică externă, spune că pandemia se va resimţi puternic şi pe 21 ianuarie, prima zi de mandat a preşedintelui ales, şi că aceasta va fi „prima provocare importantă de securitate naţională”, iar Biden va trebui să-şi pună în aplicare promisiunea unei coordonări mai bune între SUA şi aliaţii săi.

„Dar lumea nu se opreşte doar pentru că ne confruntăm cu criza COVID-19”, spune Blinken argumentând că multe alte lucruri vor trebui rezolvate în acelaşi timp.

Reproşurile lui Biden se îndreaptă către politicile dure ale imigraţiei, desconsiderarea crizei schimbărilor climatice, criticarea aliaţilor NATO, dar şi disponibilitatea lui Trump pentru a le acorda atenţie lui Putin şi liderului nord coreean Kim Jong-un.

În dialogul său cu votanţii difuzat de ABC News, Biden i-a acordat credit lui Trump pentru cimentarea legăturilor diplomatice dintre Israel şi vecinii săi arabi, Bahrain şi Emiratele Arabe Unite. Totuşi, a ţinut să sublinieze candidatul democrat, actualul preşedinte american nu are „un plan coerent pentru politică externă” dincolo de „America singură”.

La rândul său, Trump susţine că programul său “America First” nu este un simplu slogan: a schimbat Acordul de Liber schimb nord-american (NAFTA), a îngrădit imigraţia ilegală, a impus tarife şi a intimidat Beijingul în privinţa comerţului - eforturi pe care le prezintă ca fiind în beneficiul muncitorilor americani.

Totuşi în pragul ultimei dezbateri electorale, goarna politicii externe a lui Trump sună cel mai puternic cu privire la corupţia lui Biden, aşa cum se reflectă în asocierea fiului său cu afaceri în Ucraina şi China, arată Associated Press. Noile atacurile vin după publicarea unor emailuri în New York Post care ar arăta că Hunter Biden s-a folosit de influenţa tatălui său în timp ce era angajat la o companie energetică ucraineană.

Biden, care a fost şi preşedintele Comisiei de relaţii externe din Senat, se trage dintr-un sistem bipartizan care modelează politica internaţională a SUA de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial încoace.

Drept urmare, Biden vede ordinea internaţională - aşa cum s-a stabilit în această perioadă prin NATO, ONU, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Organizaţia Mondială a Comerţului - ca ancoră a stabilităţii globale în fruntea căreia se află SUA ca superputere democratică, al cărei principal rival este China.

Trump ocoleşte aceste instituţii şi eforturile lor multilaterale: s-a retras din OMS, acordul climatic de la Paris şi acordul nuclear cu Iranul. În plus, a retras peste 10.00 de soldaţi din Germania.

Din punctul de vedere al luI Biden, aceste acţiuni invită la agresiunea Rusiei în Europa şi lasă frâu liber Beijingului.

Pe de altă parte, Trump a luat decizii de impact la nivel internaţional: revizuirea NAFTA a atras susţinere bipartizană, acordul mijlocit în Orientul Mijlociu este un pas istoric, deşi probleme importante ale regiuni sunt încă nerezolvate, şi anume războiul civil din Siria, ambiţiile nucleare ale Iranului şi disputele territoriale dintre Israel şi palestinieni.

Biden a promis o serie de schimbări: reangajarea faţă de acordul climatic de la Paris, realăturarea la OMS, inversarea restricţiilor de călătorie pentru anumite naţiuni musulmane şi stoparea programului de azil pentru refugiaţi.

Printre alte schimbări se mai numără reluarea programelor străine de ajutor pentru alte naţiuni din emisfera vestică, în special ţările din America Centrală unde instabilităţile de ordin economic şi social sunt favorizante migraţiei către SUA. Apoi, cel mai probabil Biden va stopa reducerea de trupe americane din Europa, prin prisma faptului că ele sunt fundamentale angajamentului la NATO şi frânării ambiţiilor Rusiei pe continentului european.

Biden mai promite şi că îl va confrunta pe Putin pe care îl numeşte „infractor” din cauza amestecului său în alegerile din SUA prin campaniile din social media şi alte mijloace. Prin contrast, Trump a respins public rapoartele de informaţii care arătau interferenţa Rusiei în alegerile din 2016 în favoarea lui Trump.

În privinţa Orientului Mijlociu, Biden a declarat că va relua angajamentul SUA faţă de acordul nuclear cu Iranul în măsura în care Teheranul acceptă noi verificări şi pune capăt activităţilor sale de dezvoltare a armelor nucleare.

În pofida faptului că a criticat  mutarea ambasadei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim, prin prima faptului că oferă un avantaj în privinţa unei soluţii de tip două state între palestinieni şi Israel, Biden nu are de gând să inverseze această decizie. El a spus că va deschide un consulat american în Ierusalimul de est.

Blinken e de părere că poate cea mai importantă schimbare sub Biden va fi una de perspectivă filosofică, şi nu de tactică.

„Prietenii noştri sunt conştienţi că Biden ştie cine sunt. La fel şi adversarii noştri. Diferenţa va fi simţită din prima zi”, a spus acesta.