America votează: Obama ar putea rămâne fără Congres

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Obama a scăzut masiv în sondajele privind gradul de aprobare în rândul populaţiei
Obama a scăzut masiv în sondajele privind gradul de aprobare în rândul populaţiei

Alegerile generale din SUA s-au transformat într-o moţiune de cenzură pentru Barack Obama, preşedintele luând locul temelor de campanie şi platformelor electorale.

Americanii votează marţi componenţa următorului Congres, alegând acum, la jumătatea mandatului preşedintelui, toţi cei 435 de noi membri ai Camerei Reprezentanţilor (camera legislativă inferioară) şi 33 dintre cei 100 de membri ai Senatului. Într-o situaţie rară pentru Statele Unite ale Americii, campania electorală n-a fost concentrată în jurul unei teme specifice sau a unor probleme punctuale de importanţă naţională. 

Strategia opoziţiei de a miza pe nemulţumirea populaţiei faţă de preşedintele în exerciţiu nu este deloc o noutate pentru alegerile la jumătate de mandat.  Republicanii mizează pe faptul că nemulţumirea americanilor faţă de reforma din sănătate, proiectul-moştenire al lui Obama, care a debutat dezastruos, va fi de ajuns pentru ca alegăturii să nu voteze Partidul Democrat din partea căruia a candidat Obama. 

Democraţii s-au dezis de Obama în campanie

Apoi, republicanii speră americanii vor pune ştampilele gândindu-se şi la toate controversele legate de chestiuni precum implicarea în războaiele din Siria şi Irak, scandalul Snowden şi imigraţia. Pe fondul scăderii abrupte a lui Obama în sondajele care măsoară gradul de aprobare, Partidul Democrat a renunţat chiar să se promoveze folosindu-se de preşedinte, cerându-i acestuia în acelaşi timp să nu-şi declare public sprijinul pentru diverşi candidaţi locali. 

Ultimele sondaje înainte de deschiderea secţiilor de vot anunţă un uşor avans al republicanilor. Mai exact, aceştia vor câştiga, în urma acestor alegeri, şi Senatul, în care democraţii aveau majoritatea până acum. În acelaşi timp, Partidul Republican îşi va reafirma controlul asupra Camera Reprezentanţilor. Deja, democraţii par resemnaţi cu înfrângerea. Vicepreşedintele american Joe Biden, care este şi preşedintele Senatului, a declarat că Partidul Democrat este dispus la unele compromisuri pentru a trece prin Senat proiectele demarate, odată ce forul legislativ va fi controlat de republicani. 

Majoritate istorică pentru republicani

Partidul Republican se pregăteşte să obţină în Camera Reprezentanţilor cea mai mare majoritate din 1940 încoace. Singura speranţă a democraţilor ar fi o prezenţă masivă la vot în rândul americanilor cu venituri scăzute, cei care au avut mult de câştigat de pe urma reformei în sănătate elaborată şi aplicată de Obama. Pe lângă componenţa Congresului, americanii aleg marţi şi 36 de guvernatori, dar şi 46 de autorităţi legislative statele şi patru teritoriale. Sondajele arată că 2014 ar putea aduce încă un reper istoric: cel mai ridicat număr de guvernatori care-şi pierd funcţiile. 

Al doilea mandat la Casa Albă l-a încărunţit pe Barack Obama. În ultimii doi ani, Administraţia sa a fost acuzată simultan că a muşamalizat adevărul despre atacul de la Bengazi, că a folosit Fiscul pentru a-şi persecuta adversarii politici şi că a monitorizat ilegal convorbirile telefonice ale unei mari agenţii de presă.

Casa Albă este acuzată simultan în trei scandaluri cu profil înalt, iar sincronizarea perfectă a controverselor a alimentat vocile care susţin că informaţiile dintr-un caz sunt date publicităţii cu bună ştiinţă pentru a distrage atenţia de la celălalt. 

Mărul discordiei: discursul ambasadorului SUA la ONU despre atac

 

Episodul Bengazi, în care patru diplomaţi americani au murit, a fost readus în lumina reflectoarelor după ce o comisie din Camera Reprezentanţilor a dat publicităţii o serie de e-mailuri din care reiese cum Departamentul de Stat a intervenit pentru modificarea anunţului televizat despre atac care urma să fie făcut de către Susan Rice, ambasadorul Statelor Unite la ONU. Discursul acesteia a fost scris de CIA şi apoi trimis spre aprobare către Departamentul de Stat, FBI  şi alte agenţii guvernamentale. 

Doar după modificările tuturor acestor instituţii, discursul a fost aprobat. Atunci, Departamentul de Stat a susţinut că a cerut o singură modificare, nu mai mult de un cuvânt, două, pentru a clarifica faptul că este vorba despre o clădire folosită de o misiune diplomatică şi nu despre un consulat, aşa cum apărea iniţial. 

Mesajele publicate acum arată însă că procesul de modificare a mers mult mai adânc. Departamentul de Stat a insistat ca orice referire la al-Qaeda şi la gruparea militantă Ansar al-Sharia bănuită că a realizat atacul. 

Totodată, Departamentul a cerut înlăturarea oricărei menţiuni asupra altor avertismente CIA privind alte ameninţări teroriste. Din aceste motive, Obama este acuzat acum că a încercat să muşamalizeze faptul că atacul a fost unul terorist pentru a nu-şi strica şansele în cursa pentru prezidenţialele din noiembrie. 

Fiscul american i-a ţintit pe rivalii lui Obama

În acelaşi timp cu reinflamarea cazului Bengazi, Administraţia a fost târâtă şi în mijlocul unui scandal iscat în jurul Fiscului american. În urma plângerilor formulate de mai mulţi politicieni conservatori, o anchetă dezvăluie faptul că Internal Revenue Service (IRS) a demarat anchete pe criterii politice. 

Mai mult, din dosarul de anchetă reiese faptul că cel puţin un oficial înalt din cadrul Fiscului ştia de tranformarea instituţiei într-un instrument politic. IRS avea ca ţinte nu doar grupările conservatoare de sub umbrela „Tea Party”, ci mai multe grupări politice mici, care şi-au exprimat îngrijorarea şi nemulţumirea faţă de nivelul cheltuielilor bugetare, datoria publică şi rata de impozitare. 

Chiar şi organizaţiile politice care se promovau prin mesaje care promiteau „transformarea Americii într-un loc mai bun” au fost vizate. IRS ar fi administrat după criterii politice şi mai multe cereri pentru deduceri fiscale formulate de astfel de grupări conservatoare. Totodată, mai mulţi politicieni au susţinut chiar că IRS le-a cerut liste cu sponsorii şi alte informaţii delicate. 

Cu toate că încă nu este clar cine a ordonat aceste anchete, faptul că ele s-au petrecut în timp ce Obama se afla la putere şi că ţintele acestor investigaţii au fost numai adversarii politici ai acestuia determină tot mai multe voci să denunţe un abuz al Administraţiei de la Casa Albă. 

  

Hillary Clinton, exonerată şi nu prea

Fostul Secretar de Stat al SUA a fost absolvită de o comisie specială din Congresul American de orice vină pentru atentatul de la Bengazi. În acelaşi timp, comitetul intern din Departamentul de Stat care a anchetat atacul de la Bengazi a decis că erorile de securitate au fost comise de diplomaţi aflaţi mult mai jos pe scara ierarhică decât Clinton sau cei doi adjuncţi ai săi. 

Cu toate acestea, acuzele la adresa fostului Secretar de Stat continuă să se adune. În atacul de la Bengazi, ambasadorul SUA în Libia a murit. Declaraţiile date de adjunctul său în faţa comisiei din Congres şi făcute publice abia săptămâna trecută arată că diplomatul consideră că ancheta în urma căreia Clinton a fost exonerată „îi scapă pe vinovaţi de responsabilitate”. 

„Intruziune masivă şi fără precedent” în presă

Ultimele zile au arătat că, în SUA, un scandal nu vine niciodată singur. Pe lângă controversele legate de atacul de la Bengazi şi abuzurile Fiscului, Administraţia Obama a fost acuzată şi de o „intruziune masivă şi fără precedent” de către agenţia de ştiri Associated Press (AP). 

Jurnaliştii au trimis o scrisoare lui Eric Holder, Secretarul pentru Justiţie al Statelor Unite, în care denunţă Departamentul de Justiţie, care i-a monitorizat în secret şi pentru o perioadă îndelungată desfăşurătoarele convorbirilor telefonice ale mai multor reporteri. „Nu există nicio justificare posibilă pentru o asemenea colectare de informaţii şi comunicaţii telefonice”, au scris jurnaliştii. 

CIA, implicată în monitorizare?

Datele vizate de Departamentul Justiţiei au legătură cu un articol publicat de agenţie în mai 2012 despre „o operaţiune a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) în Yemen, prin care s-a dejucat un complot al-Qaeda care urmărea detonarea unei bombe la bordul unui avion cu destinaţia SUA”. În total, spun jurnaliştii, autorităţile au monitorizat apelurile efectuate prin 20 de linii telefonice, fixe şi mobile, timp de două luni, la începutul lui 2012. 

Dezvăluirile au venit la numai o zi după ce presa americană a fost zguduită de un alt scandal iscat de practicile unei alte mari agenţii de ştiri din SUA. Mai mulţi foşti angajaţi ai trustului de presă Bloomberg au povestit cum au fost instruiţi să folosească datele de contact ale clienţilor şi să le monitorizeze acestora activităţile de autentificare pentru a-şi câştiga un avantaj în faţa rivalilor. Mai bine de 315.000 de clienţi din întreaga lume folosesc site-urile Bloomberg pentru a obţine informaţii financiare, serviciu pentru care plătesc abonament. 

Reporterii diviziei Bloomberg News, o divizie separată a agenţiei din cadrul secţiei „Business”, au fost instruiţi să folosească funcţiile site-ului pentru a monitoriza informaţiile clienţilor. Printre utilizatorii afectaţi de această practică se numără şi gigantul bancar Goldman Sachs.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite