Analiză. Primele decizii ale lui Trump şi efectele lor în SUA şi în lume

Al 45-lea preşedinte al SUA, Donald Trump, a început deja să demonteze moştenirea predecesorului său, Barack Obama. Aceste decizii au efecte nu numai în plan intern, ci şi pe plan internaţional.

Preşedintele american, Donald Trump, a semnat vineri, la scurt timp după ce parada inaugurală s-a încheiat, un decret privind asigurările de sănătate “Obamacare”, pe care în timpul campanie sale a promis să o abroge, a anunţat pe Twitter purtătorul său de cuvânt, Sean Spicer, citat de AFP.

Este un decret destinat să minimizeze “greutatea financiară” a acestei legi înainte de abrogarea sa, a precizat secretarul general al Casei Albe, Reince Priebus. Această lege le permitea tuturor americanilor să beneficieze de asigurare medicală.

De asemenea, Donald Trump a semnat decretele de numire a generalului de marină în rezervă James Mattis în funcţia de şef al Pentagonului şi a lui John Kelly la conducerea Departamentului pentru Securitate Internă, ambii confirmaţi vineri de Senat, scrie Reuters. 

La doar câteva minute după ce  Trump a preluat prerogativele puterii, de pe site-ul oficial al Casei Albe au dispărut aproape toate referinţele legate de schimbările climatice, cu excepţia celor ce fac parte din angajamentul lui Trump de a elimina toate politicile pentru salvarea mediului iniţiate de administraţia Obama, care dispuneau de o pagină de internet rezervată, bogată în informaţii, scrie „New York Times“.

De pe site-ul whitehouse.gov au fost excluse şi paginile legate de personalul administraţiei Obama şi de politicile iniţiate de fostul preşedinte. Printre aceste pagini se numără şi cea dedicată minorităţilor sexuale. De asemenea, contul oficial de Twitter al Casei Albe şi-a schimbat utilizatorul, iar Donald Trump poate începe să posteze mesaje sub pseudonimul Potus (acronimul de la President of the United States). Noul şef al Casei Albe a ordonat retragerea ambasadorilor numiţi politic de Administraţia Barack Obama.

Critici la adresa presei

Trump a făcut sâmbătă o vizită la sediul Agenţiei Americane de Informaţii (CIA), unde i-a asigurat pe agenţii americani de sprijinul său „1000%“, dar a găsit prilejul să critice cu vehemenţă presa, acuzată de a fi minţit în ce priveşte estimarea numărului de persoane care au asistat la depunerea jurământului de către el, la Washington, cu o zi înainte.

 Evocând „războiul“ său în curs cu mass-media, al 45-lea preşedinte al SUA a apreciat că jurnaliştii fac parte „dintre fiinţele umane cele mai necinstite de pe pământ“. Iar intervenţia noii administraţii nu s-a oprit aici. Reprezentanţii lui Trump au cerut Serviciului Naţional pentru Parcuri să nu mai folosească, temporar, contul de Twitter, după ce instituţia a publicat imagini în care era comparată mulţimea strânsă pentru învestitura lui Barack Obama, în 2009, cu cea strânsă vineri pentru învestitura succesorului său, relatează CNN. 

Casa Albă a avertizat că se va lupta “din toate forţele” cu presa pe care o acuză de atacuri nedrepte asupra preşedintelui Donald Trump, relatează Reuters.

A doua zi după ce preşedintele republican a folosit prima sa vizită la sediul CIA pentru a acuza presa că subestimat mulţimea de la învestirea sa în funcţie, şeful Cancelariei prezidenţiale, Reince Priebus, şi-a exprimat indignarea faţă de materialele apărute în mass-media, pe care le-a descris drept “atacuri”.

“Ideea nu este mărimea mulţimii. Ideea o reprezintă atacurile şi tentativa de a delegitimiza acest preşedinte într-o singură zi. Şi nu vom sta aici şi accepta acest lucru”, a spus Priebus pentru "Fox News Sunday."

Serviciul Naţional pentru Parcuri a redistribuit vineri un mesaj al reporterului New York Times Binyamin Appelbaum. “Comparaţi mulţumile: învestirea din 2009 la stânga, învestirea din 2017 la dreapta”, scria în tweet-ul care era însoţit de imagini de la cele două evenimente.

 După ce presa a scris despre diferenţa dintre numărul de participanţi, un reprezentant al Departamentului de Afaceri Interne, de care aparţine serviciul, a anunţat angajaţii că “noua administraţie a cerut ca Departamentul şi toate birourile sale să nu transmită tweet-uri în acest week-end şi să aştepte instrucţiuni până luni”.

“Vă rog să vă asiguraţi că orice tweet-uri programate nu mai sunt programate”, a adăugat el în mesaj. Serviciul Naţional pentru Parcuri a şters între timp mesajul. Sâmbătă, Serviciul Naţional pentru Parcuri a calificat redistribuirea mesajului pe Twitter drept o greşeală.

Sistem antibalistic ultramodern

Casa Albă a mai anunţat intenţia de a dezvolta un sistem antibalistic ultramodern pentru contracararea ameninţărilor reprezentate de state precum Iran şi Coreea de Nord. Comunicatul Casei Albe nu oferă detalii despre sistemul antirachetă. Nu este clar dacă acesta va fi diferit de actualul proiect antirachetă, care, oficial, vizează tot contracararea ameninţărilor balistice iraniene şi nord-coreene. Elemente ale sistemului antirachetă NATO sunt instalate inclusiv în România.

Renegocierea TTP şi NAFTA

Site-ul Preşedinţiei SUA mai informează că Administraţia Trump va acţiona rapid pentru retragerea Statelor Unite din Acordul de parteneriat transpacific (TTP) şi va transmite Mexicului şi Canadei intenţia de renegociere a Acordului comercial nord-american (NAFTA).  

„Având experienţă de o viaţă în negocieri, preşedintele Donald Trump înţelege cât este de important să pună pe primul loc interesele angajaţilor americani şi ale companiilor americane. Prin acorduri dure şi corecte, comerţul internaţional poate fi utilizat pentru dezvoltarea economică a SUA, pentru revenirea a milioane de locuri de muncă, pentru revitalizarea comunităţilor aflate în suferinţă“, a transmis Casa Albă sâmbătă.

„Această strategie va începe prin retragerea din Acordul de parteneriat transpacific şi prin asigurarea că noile acorduri comerciale vor fi în interesele angajaţilor americani. Preşedintele Trump este hotărât să renegocieze Acordul comercial nord-american (NAFTA). 

În cazul în care partenerii noştri vor refuza renegocierea acestui Acord într-un sens care să confere angajaţilor americani condiţii corecte, preşedintele va transmite intenţia de retragere din NAFTA“, precizează Casa Albă.

Potrivit cotidianului „Financial Times“, Administraţia Donald Trump va înştiinţa astăzi Mexicul şi Canada despre intenţia renegocierii Acordului comercial nord-american (NAFTA), intrat în vigoare în anul 1994.

Prima întâlnire cu Theresa May

Primul lider străin care se va întâlni cu noul preşedinte American va fi premierul britanic, Theresa May, care va fi primită ,vinery, la Casa Albă, a anunţat purtătorul de cuvânt prezidenţial Sean Spicer. Predintele mexican se va întâlni cu Trump la sfârşitul lunii, pentru a discuta despre comerţ, imigraţie şi securitate.

Casa Albă a început demersurile pentru mutarea la Ierusalim a ambasadei americane în Israel

Casa Albă a anunţat duminică începerea demersurilor în vederea mutării la Ierusalim a ambasadei americane în Israel, transmite Reuters. 

Mutarea ambasadei de la Tel Aviv a fost una din promisiunile de campanie ale preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump. 

Preşedintele palestinian şi regele Iordaniei îşi iau măsuri

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas şi regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, s-au întâlnit duminică la Amman, pentru a discuta despre ce măsuri vor lua dacă Statele Unite îşi vor muta Ambasada în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, aşa cum a sugerat preşedintele Donald Trump, relatează Haaretz.

Iordania este îngrijorată că o astfel de acţiune ar putea afecta evenimentele interne din regat, precum şi administrarea unora dintre locurile sfinte din oraşul disputat.

Regele Abdullah al II-lea va merge în următoarele săptămâni la Washington şi la Moscova.

“Sper că administraţia americană va acţiona la două nivele: primul, să nu discute mutatea ambasadei la Ierusalim, iar al doilea ca administraţia (SUA – n.r.) să conducă negocierile dintre palestinieni şi israelieni cu scopul de a obţine o rezolvare politică”, a spus Abbas, precizând că “aceasta este cea mai bună contribuţie pe care o pot face Statele Unite”.

Efecte în plan intern şi extern

Învestirea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA ar putea marca apariţia unei noi epoci economice în care comerţul va deveni mai dificil, iar lumea va ajunge divizată în regiuni distincte, relevă un studiu al băncii elveţiene Credit Suisse, citat de DPA.

Votul pentru Trump şi politicile sale protecţioniste, precum şi decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană ar trebui privite ca un semnal pentru schimbare, a precizat joi think-tank-ul intern al Credit Suisse.

"Astfel de evoluţii importante ar putea reprezenta o îndepărtare semnificativă de globalizare aşa cum o ştim", se arată în raport, prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveţia. Potrivit analiştilor, dacă marile economii ale lumii nu vor continua să se apropie tot mai mult, atunci procesul globalizării se va opri. 

În schimb, economii emergente precum India, Brazilia şi Africa de Sud se vor alătura Statelor Unite, Europei, Chinei şi altor ţări europene ca centre ale unei lumi multipolare. 

Într-un astfel de scenariu, organizaţii globale precum Banca Mondială şi-ar pierde din importanţă, în timp ce instituţiile regionale ar câştiga putere. Statul de drept şi democraţia nu vor mai fi necondiţionate, valori universale, ci vor fi înlocuite de versiuni regionale, spus analiştii, care prezic dezvoltarea democraţiilor cu tendinţe autoritare.

Economistul Nouriel Roubini, cunoscut pentru faptul că a prezis mare criză financiară din 2008, are semne de îngrijorare faţă de evoluţia celei mai mari economii a lumii. Pentru Roubini, politicile fiscale anunţate de noul preşedinte american, Donald Trump par să nu aibă sens, acestea riscând să afecteze piaţa muncii şi sectorul manufacturier din SUA.

Miliardarul George Soros a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei Bloomerg, că Donald Trump „va eşua“ ca preşedinte şi că Brexitul „va dura trei zile“, notează The Independent. 

„Personal, sunt convins că va eşua“, a declarat omul de afaceri într-un interviu acordat televiziunii Bloomberg. „Nu pentru că oamenii ca mine ar vrea ca el să eşueze, ci pentru că ideile după care se ghidează sunt contradictorii“.

Preşedintele Foxconn, cel mai mare producător de bunuri electronice din lume şi un furnizor important al Apple Inc, a avertizat că ascensiunea protecţionismului este inevitabilă, relatează Reuters.

 “Ascensiunea protecţionismului este inevitabilă (…). În al doilea rând, tendinţa ca politica să deservească economia este clar definită”, a spus el.

Terry Gou, preşedintele companiei Foxconn, cunoscută oficial ca Hon Hai Precision Industry Co, a avertizat că incertitudinile pentru acest an fac dificile analize şi previziuni foarte precise, dar este clar că politica va juca un rol important în dezvoltarea economică.

Germania se aşteaptă la „vremuri agitate“ şi „incertitudine“

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exprimat disponibilitatea de a coopera cu Administraţia Donald Trump, dar vicecancelarul Sigmar Gabriel a denunţat accentele „naţionaliste“ ale noului lider american, avertizând că UE nu va fi obedientă, nu se teme şi ar putea îmbunătăţi relaţiile cu China şi Asia.

Germania se aşteaptă la "vremuri agitate" şi la "incertitudine" pe durata mandatului preşedintelui SUA, Donald Trump, afirmă şi Frank-Walter Steinmeier, ministrul german de Externe, exprimând convingerea că unii membrii ai Administraţiei de la Washington vor vrea cooperare. 

 "Ştiu că trebuie să ne obişnuim cu vremuri agitate, cu impredictibilitate şi incertitudine. Dar sunt convins că vom găsi la Washington şi ascultători atenţi, care ştiu că până şi ţările mari au nevoie de parteneri în lume", a declarat Steinmeier într-un editorial publicat în revista Bild.

"Pe agenda noastră sunt teme de genul acordurilor comerciale şi eforturilor comune ale lumii libere împotriva extremismului şi terorismului; de asemenea, mizăm pe o cooperare transatlantică de încredere, fondată pe valori comune", a subliniat Steinmeier.

În pofida ameninţărilor lui Trump la adresa comeţului liber, 64 la sută dintre liderii companiilor de top din Germania se declară încrezători şi spun că iau în calcul apariţia de oportunităţi noi pentru afacerile lor.

Vicecancelarul Sigmar Gabriel a denunţat accentele "naţionaliste" ale noului lider american, avertizând că UE nu va fi obedientă, nu se teme şi ar putea îmbunătăţi relaţiile cu China şi Asia.

 Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, în cazul în care Administraţia Donald Trump va iniţia un război comercial cu China, a declarat vicecancelarul Sigmar Gabriel, criticând abordarea protecţionistă a preşedintelui Donald Trump. 

"Cred că trebuie să ne pregătim pentru un parcurs dur", a afirmat Sigmar Gabriel într-un interviu acordat postului ZDF. În opinia liderului Partidului Social-Democrat (SPD), victoria electorală a lui Donald Trump este rezultatul "radicalizării negative".

Întrebat despre avertismentele lansate de Donald Trump, inclusiv privind impunerea unor taxe vamale mari companiilor care fabrică autovehicule în Mexic şi le vând în SUA, Sigmar Gabriel, care este şi ministru al Economiei şi Energiei, a precizat: "Cred că vorbeşte extrem de serios. În discursul inaugural am auzit o serie de tonuri naţionaliste. Germania şi UE trebuie să rămână unite şi să îşi apere interesele".

"Dacă Statele Unite vor iniţia un război comercial cu China şi cu toată Asia, noi, ca europeni şi germani, suntem parteneri comerciali corecţi. Europa şi Germania au nevoie de o strategie orientată spre Asia şi China, avem noi oportunităţi. Nu trebuie să fim obedienţi sau să ne temem", a insistat Sigmar Gabriel.

   Preşedintele francez Francois Hollande a criticat sâmbătă protecţionismul şi, împreună cu omologul său chilian, a declarat că Europa va încerca să îşi consolideze relaţiile cu America Latină.

„Protecţionismul este cel mai prost răspuns. Este răspunsul care, în cele din urmă, subminează comerţul, afectează creşterea economică şi chiar afectează piaţa muncii, inclusiv în ţările care pledează pentru sau îl implementează”, a explicat liderul de la Elysee.

 Administraţia Trump compusă din miliardari ar putea da iarăşi frâu liber bursei din Wall Street, ar putea adânci falia existentă între bogaţi şi săraci şi majora suplimentar uriaşul deficit de stat, scrie Max Hofmann pentru DW.

 În plus, numeroşi experţi se tem de o supra-încălzire a economiei americane, provocată de euforie bursieră şi anunţatele programe destinate infrastructurii americane. Inflaţie, bule speculative, războaie comerciale – toate acestea ar putea surveni mai rapid decât un nou război mondial, şi ar lovi teribil în statele şubrezite ale UE.

Dacă o criză economică „Made in USA“ ar prinde UE în starea de acum, instituţiile ei dimpreună cu Banca Centrală Europeană nu ar prea avea posibilitatea de a reacţiona, notează analistul.