Ce înţelegere au făcut Donald Trump şi şeful Facebook: misterul unei cine la Casa Albă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mark Zuckerberg la conferinţa dezvoltatorilor Facebook din San Jose California aprilie 2019 FOTO EPA-EFE
Mark Zuckerberg la conferinţa dezvoltatorilor Facebook din San Jose California aprilie 2019 FOTO EPA-EFE

Anul trecut un canal de ştiri american anunţa că şeful Facebook Mark Zuckerberg, preşedintele american Donald Trump şi Peter Thiel, din consiliul director al platformei, au cinat împreună la Casa Albă. Misterul din jurul evenimentului s-a mai risipit după ce oficiali de la Casa Albă şi de la Facebook au oferit câteva detalii.

CEO-ul Facebook şi Donald Trump au luat masa împreună la Casa Albă anul trecut în octombrie, după ce ginerele preşedintelui, aflând că Zuckerberg şi soţia lui vor veni la Washington, a organizat întrevederea în pripă.

Oficiali ai Casei Albe şi angajaţi ai Facebook au oferit detalii despre eveniment în condiţii de anonimat.

O întâlnire neobişnuită între liderii unor superputeri aflaţi într-o alianţă incomodă care trebuie să converseze la masă, relatează New York Times.

Cina a avut loc în Camera Albastră de la Casa Albă şi la ea au luat parte Peter Thiel, din consiliul director al Facebook, suporter al lui Trump, şi soţul său; Melania Trump, Kushner şi Ivanka Trump. Atmosfera a fost una prietenoasă şi Trump a vorbit cel mai mult, spun cei cărora li s-a povestit despre masă. Este adevărat că a fost o cină privată dar o întrebare se naşte inevitabil: s-a ajuns la vreo înţelegere chiar şi tacită?

Zuckerberg a fost ocolit de ameninţările cu procese şi noi reglementări primite de alţi giganţi tehnologici. La rândul său, Trump are nevoie de acces la platforma de publicitate a Facebook şi puterea ei de acoperire. Astfel că întrebarea dacă în joc este doar o aliniere a intereselor sau ceva mai mult este una legitimă, scrie New York Times.

„Cred că au o înţelegere, una probabil mai mult implicită, dar care e acolo”, a declarat un fost angajat al Facebook, între timp devenit critic îndârjit al platformei.

„Aranjamentul lui Mark cu Trump este în bună măsură utilitar. În esenţă este despre a avea cale liberă şi protecţie faţă de reglementări. Trump are nevoie de butonul de like al Facebook pentru a câştiga aceste alegeri”, a explicat el.

Jesse Lehrich, cofondator Accountable Tech, un ONG care militează pentru înăsprirea controlului pe platformă, e de părere că cei doi au un pact tacit de neagresiune.

„Trump îşi poate vărsa furia asupra marilor companii tehnologice şi Mark poate spune că postările lui Trump îl dezgustă, dar în final menţinerea status statu-quo-ului slujeşte interesele amândurora”, a apreciat acesta.

Pe de altă parte, oficiali ai Facebook şi ai administraţiei Trump iau în derâdere ideea că între cei doi ar fi un soi de pact secret. 

Înaine de această cină, Trump şi Zuckerberg s-au mai întâlnit o singură dată, şi anume cu o lună înainte, în Biroul Oval de la Casa Albă.  După aceea, preşedintele american s-a lăudat cu numărul uriaş de susţinători de pe reţeaua socială. Însă a doua întâlnire a venit într-un context politic intens pentru Facebook: Zuckerberg era angajat într-o luptă deschisă cu un potenţial candidat democrat influent, şi anume senatoarea  Elizabeth Warren, care ameninţa că rupe Facebook. El vorbea de un „pericol existenţial” pentru compania sa. În ziua cinei, de dimineaţă, un oficial britanic de top a cerut explicaţii cu privire la toleranţa platformei pentru publicitate politică falsă.

Descrierile relaţiei dintre Trump şi Zuckerberg se bat cap în cap. Două persoane familiare cu întâlnirea au povestit că Zuckerberg îl considera un egal pe Trump. În schimb le povestea amuzat angajaţilor săi de top în martie că Kushner îl suna atât de des în legătură cu răspunsul administraţiei la epidemia de coronavirus că nu-i mai făcea faţă.

Purtătorul de cuvânt al Facebook a subliniat însă contrariul: „Mark nu se consideră egalul acestui preşedinte şi nici al altuia”. Acesta a precizat că Zuckerberg este cel care a iniţiat conversaţia cu consilierul lui Trump Kushner despre răspunsul la coronavirus.

„Nu cred că într-o democraţie este corect din partea unui companii private să cenzureze politicieni sau ştiri. Nu procedăm astfel pentru a-i ajuta pe politicieni, ci prin prisma convingerii că oamenii ar trebui să se lămurească singuri în legătură cu ce spun politicienii”, spunea Zuckerberg în 2017.

La rândul său, preşedintele a fost vizibil mai blând cu Facebook comparativ cu Amazon, Google, Twitter sau Netflix.

Dar Facebook este la fel de prins într-o capcană ce pare fără ieşire între democraţi - care au un cui împotriva lui din cauza răspândirii dezinformării de dreapta şi a faptului că a contribuit la alegerea lui Trump - şi republicani, mânaţi şi ei de ură şi neîncredere, prin prisma faptului că este condusă de liberali californieni şi a ştergerii, din când în când,  a unor mesaje de dreapta.

Totuşi timp de trei de ani şi jumătate a rezistat mai bine decât competitorii săi. A făcut asta şi prin îmblânzirea vocilor conservatoare. 

Spre deosebire de marea parte a a Silicon Valley, condusă parţial de Joel Kaplan, fost oficial al administraţiei Bush, actual vicepreşedinte pentru politici publice globale al platformei, Facebook a avut mereu o mai mare aplecare către puterea de dreapta. Însă doar începând din 2016, când blogul Gizmodo a atras atenţia că moderatorii Facebook „suprimă ştirile conservatoare” din secţiunea subiecte în trend, Facebook a arătat disponibilitate de a câştiga această audienţă. Facebook şi-a închis secţiunea Trending Topics, s-a întâlnit cu criticii care denunţau partizanatul moderatorilor şi le-a arătat că le împărtăşeşte îngrijorările.

Anul următor Trump a continuat să forţeze nota în postările sale şi a intrat pe o pantă de confruntare cu platformele sociale care şi-au înăsprit măsurile în privinţa campaniilor de dezinformare. În ceea ce priveşte Facebook, Trump a fost mereu dependent de acest vehicul publicitar puternic: dacă în 2016, investiţia sa în reclame politice a fost de 44 de milioane de dolari, anul acesta cifrele vor fi probabil mult mai mari. 

Totodată, conform unei analize New York Times publicate luna trecută, Zuckerberg şi-a asumat un rol sporit în politicile companiei. O relaţie caldă cu preşedintele american este în favoarea Facebook, dar lucrurile se pot complica în perioada următoare. Persoane din cadrul echipei de politici strategice spun că au loc dezbateri interne referitoare la echilibrarea controlului republican al agenţiilor de reglementare şi probabilitatea destul de mare ca democraţii să impună o supraveghere mai strictă sau să forţeze scindarea companiei prin ruperea Instagram şi Whatsapp de Facebook.

Balanţa s-a înclinat spre dreapta în timpul administraţiei Trump, scrie New York Time, notând faptul că Sheryl Sandberg, directorul de operaţiuni al Facebook, o democrată, şi-a văzut fragilizate conexiunile cu democraţii.

În acelaşi timp, dacă Google şi Amazon sunt vizate de investigaţii de concurenţă neloaială ajunse în stadiu avansat, Facebook nu este obiectul unei investigaţii la fel de serioase.

Membrii consiliului executiv Facebook subliniază că poziţia lui Zuckerberg în privinţa libertăţii de expresie pe platformă este o chestiune de planificare şi principiu, şi nu de flexibilizare în funcţie de scena politică, dar echipa sa de strategi politici recunoaşte că Facebook e prost poziţionat în perspectiva unei administraţii democratice.

În ultimele zile compania a aplicat fără ezitare politicile Facebook la postările lui Trump şi a subliniat acest fapt în faţa presei, după ce o reclamă politică a lui Trump a folosit un simbol nazist.

 Zuckerberg şi-a menţinut poziţia că Trump ar trebui să fie liber să spună ce doreşte pe platformă, ca şi şi în majoritatea reclamelor politice, în măsura în care nu sunt afirmaţii de natură să inducă în eroare în chestiuni specifice, precum recensământul.

Potrivit unei surse citate de Axios, Facebook a semnalat Casei Albe postarea lui Trump „jafurile atrag împuşcăturile”, iar Zuckerberg, sunat de Trump în acea zi, i-ar fi expus personal obiecţiile sale. 

Zuckerberg şi soţia sa au scris o scrisoare oamenilor de ştiinţă finanţaţi de fundaţia lor în care au mărturisit că „sunt profund tulburaţi şi dezgustaţi de retorica dezbinătoare şi incendiară a preşedintelui Trump”.

Acţiunile lui Zuckerberg au fost de natură să calmeze spiritele în interiorul companiei, dar au trecut aproape neobservate la Washington, scrie New York Times.

„Toate marile companii s-au înclinat spre dreapta după victoria lui Trump şi probabil că Facebook a mers ceva mai departe decât alţii. Însă politicile acestora sunt în schimbare, iar companiile ar trebui să se îngrijoreze şi în privinţa democraţilor”, a declarat Nu Wexler, un democrat care s-a ocupat de comunicare în materie de politică la Facebook.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite