Statele Unite

articolul anterior articolul urmator

China a construit cea mai mare flotă navală din lume. Ce înseamnă asta pentru SUA şi care sunt implicaţiile la nivel global

41
9 Mar 2021 10:34:39
Autor: Cristina Ene
FOTO SHUTTERSTOCK
FOTO SHUTTERSTOCK

În 2015, preşedintele chinez Xi Jinping demara un proiect de a transforma forţa militară a Chinei într-o armată de vârf de acelaşi nivel cu a SUA. În 2018, reitera urgenţa de a construi o marină puternică şi se pare că planul său a reuşit: cu o flotă estimată la serviciile de informaţii americane navale la 360 la sfârşitul anului trecut, China a depăşit SUA, relatează CNN.

„Forţa de luptă marină a Chinei s-a triplat în doar două decenii”, se arată într-un raport al Marinei, Infanteriei şi Pazei de Coastă americane, publicat în decembrie 2020.
 
„Comandând deja cea mai mare forţă navală a lumii, Republica Populară Chineză construieşte combatanţi de suprafaţă moderni, submarine, portavioane, aeronave de luptă, nave de asalt amfibie, submarine cu rachete nucleare balistice, cutere ale pazei de coastă şi spărgătoare de gheaţă polare într-un ritm alarmant”, scrie raportul.
 
Forţa navală a Chinei cuprinde vase precum distrugătorul tip 055 pe care unii analişti îl consideră superior crucişătoarelor americane din clasa Ticonderoga, dar şi nave de asalt-amfibie care ar putea aduce soldaţii chinezi în apropierea coastelor străine.
 
China se află în avantaj în privinţa ritmului de construcţie al navelor, dar SUA are un avantaj numeric în privinţa trupelor active - 330,000 faţă de 250,000 cât are China.
 
Analiştii indică alţi factori în avantajul SUA - Marina americană are mai multe nave de tonaj mare precum distrugătoare şi crucişătoare, care îi conferă o superioritate în capacitatea de lansare a rachetelor.
 
SUA au 9.000 de celule de lansare verticală de pe nave, în timp ce China are doar circa 1.000, spune Nick Childs, analist în materie de apărare la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice. Totodată, SUA au o flotă de submarine de atac de 50 de nave cu energie nucleară faţă de doar 7 ale Chinei.
În apropierea graniţelor sale, avantajul Chinei sporeşte - el constând în combatanţi de patrulă şi de coastă, corvete sau nave de mici dimensiuni, spune expertul citat. Paza de coastă şi miliţia maritimă au propria flotă care dublează capacitatea marinei militare a Chinei.
 
În plus, China şi-a mărit bugetul de apărare cu 6.8%, o altă cifră care înclină balanţa în direcţia Beijingului.
 
China are cea mai puternică flotă marină prin faptul că are o capacitate mare de construcţie navală fiind cel mai mare porducător de vase comerciale. În 2018, China deţinea 40% din piaţă în funcţie de tonaj brut, potrivit cifrelor ONU citate de Proiectul asupra Puterii Chinei aparţinând Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.
 
Capacitatea de producţie a Chinei într-un singur an (2019) a depăşit programul naval al celui de-al Doilea Război Mondial, când s-au creat armate mecanizate la mii de mile distanţă de casă - SUA au atins o producţie de 18,5 milioane de tone pe an, iar la sfârşitul războiului avea o flotă comercială de 39 de tone, a arătat Thomas Shugart, cercetător senior la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană şi fost căpitan de marină, luna trecută în mărturia sa în Congres.
 
Pe timp de pace, în 2019, China a construit 23 de milioane de tone de nave, iar flota sa comercială însumează 300 de milioane de tone , spune expertul.
 
Companiile de stat chineze sunt de asemenea motoare ale construcţiilor navale.
 
„În cazul unui conflict, capacitatea industrială excedentară a Republicii Populare Chineze, inclusiv şantiere navale comerciale suplimentare, pot fi uşor transpuse în producţie militară şi ateliere de reparaţii, sporind abilitatea Chinei de a genera noi forţe militare”, spune Andrew Erickson, profesor la Institutul de Studii Maritime Chineze de la  Colegiul de Război Naval.
 
Cu o infrastructură deja dezvoltată, personal şi tehnologie, China poate obţine volume mari de nave de luptă.
 
„Între 2014 şi 2018, China a lansat mai multe submarine, nave de luptă, vase amfibie şi auxiliare decât numărul de nave din flotele marine actuale ale Germaniei, Indiei, Spaniei şi Marii Britanii”, potrivit Proiectului asupra Puterii Chinei.
 
„În ritmul în care China construieşte vase şi având în vedere capacităţile noilor nave de război, aş putea spune că a avansat deja de la ce a constituit odinioară o marină defensivă de coastă la ceea ce este probabil cea mai puternică marină din regiune cu pătrundere globală -iar acum, dacă continuă să crească în acelaşi ritm, sunt pe cale să creeze o proiecţie a puterii de talie mondială”, e de părere Shugart.
 
Sidharth Kaushal, cercetător consultant la Institutul de Servicii Regale Unite din Londra, explică că Beijingul a procedat metodic prin construcţia de corvete, fregate şi submarine pe energie electrică utile în apele din preajma Chinei - grosul producţiei chineze de nave, precum flota 75 de corvete de tip 056, este alcătuit din „vase de mici dimensiuni de mărimea corvetelor/fregatelor” prin contrast cu marina SUA, care are circa 15 vase de luptă de tip litoral -cele mai apropiate de clasele chineze de nave.
 
Corvetele sunt ideale pentru mediile oceanice cu ape puţin adânci precum ariile de interes cheie pentru China din Marea Chinei de Sud, din preajma Taiwanului şi insulele Senkaku din Marea Chinei de Est, controlate de Japonia.
 
Aceste vase din apropierea coastelor chineze sunt apărate de o forţă terestră cuprinzătoare de rachete.
Acestea „problematizează proiecţia puterii SUA şi împiedică forţele navale şi aeriene să lovească partea continentală a Chinei. Pe de altă parte, asta are efectul de facilita proiecţia puterii împotriva naţiunilor locale în măsura în care acestea sunt cu mult mai vulnerabile când legăturile maritime care permit sprijinul din partea SUA sunt tăiate”, spune Kaushal.
 
Liderii militari american spun că totuşi capacităţile armatei marine a Chinei merg dincolo de numărul de nave, întrucât China investeşte în rachete anti-nave şi sisteme de satelit pentru ţintirea navelor de luptă.
China are astfel o mănă forte de luptă într-un posibil conflict în apropierea graniţelor sale.
 
Totuşi China insistă că îşi construieşte o forţă defensivă în acord cu nevoile de securitate contribuind la forţele globale ale păcii.
 
Acumularea masivă de forţe navale corespunde cu pretenţiile Chinei în Marea Chinei de Sud pe o suprafaţă de aproape 3,3 milioane de kilometri pătraţi - aici China a construit insule artificiale fortificate cu rachete, sisteme de arme şi piste.
 
Dar o concentrare a resurselor în mările apropiate poate fi problematică în măsura în care ar expune China la o blocadă navală ce ar lipsi-o de materiale vitale de peste graniţe tăindu-i liniile de comunicare pe mare.
 
„China nu controlează strâmtorile şi culoarele de tranzit de care depinde economia sa, iar odată ce o criză sau un război pe mare ar izbucni, transportul maritim al Chinei riscă să fie suspendat”, scriu Jennifer Rice şi Eric Robb, analişti ai Biroului pentru Informaţii Navale, într-un studiu pentru Institutul de Studii Maritime Chineze de la Colegiul de Război Naval, publicat luna trecută.
 
„Centrarea regională pe apărarea mărilor apropiate este de asemenea insuficientă pentru a aborda orizontul global tot mai extins al intereselor economice ale Chinei”, or, din această pricină, China a început să implementeze protecţia a ceea ce numeşte „mări îndepărtate”.
 
Aceasta face parte din planul Chinei de extinde puterea marinei la nivel global, or asta nu se poate face cu corvete, ci cu portavioane de genul celor americane la care China râvneşte.
 
„Unii analişti militari chinezi sugerează că este imperativ pentru RPC să protejeze interesele de peste mări ale Chinei, notând că trimiterea în afară a marinei este esenţială pentru stabilirea imaginii ţării ca mare putere”, spun analiştii citaţi.
 
Prin urmare, China şi-a accelerat producţia de nave ce formează forţa de portavioane precum crucişătoare cu rachete ghidate şi submarine cu energie nucleară - cu o mai mare rezistenţă decât flota actuală pe energie electrică.
 
Experţii citează rapoarte de apărare din 2015 şi 2019, care pledează pentru forţe navale pe rază lungă, necesare pentru menţinerea internaţională a păcii, ajutoare în dezastre şi diplomaţie navală. Dar natura pacifistă a acestor activităţi „poate pune în umbră aplicaţiile de protecţie în vreme de război ale mărilor depărtate. Conceptul încurajează operaţiile ofensive, în ciuda strategiei defensive implicate în denumire”.
 
Marina Armatei de Eliberare a Poporului are două nave de transport pentru aeronave active, iar acestea sunt concepute după modelul vechi sovietic, cu rază limitată de acţiune - prin comparaţie, flota marină a SUA are 11 asemenea vase, fiecare dintre ele mai puternică decât alte forţe aeriene ale majorităţii ţărilor, spun experţii.
 
Flota marină a armatei chineze nu se apropie nici pe departe de SUA în privinţa razei de acţiune - China nu s-a aventurat decât rareori şi limitat în Oceanul Indian, Marea Mediterană şi Atlanticul de Nord, până la porturile nordice ale Rusiei.
 
Totuşi tabloidul de stat Global Times a raportat chiar săptămâna trecută că un grup naval de cel puţin cinci nave având în frunte un distrugător cu rachete ghidate a plecat într-o expediţie în larg, traversând ecuatorul - fără a da detalii despre locaţia exactă.
 
Anul trecut a avut loc o misiune similară de explorare în Oceanul Pacific. Potrivit lui Roderick Lee, director de cercetare la un institut al Forţelor Aeriene ale SUA, acest eveniment arată că armata Chinei dezvoltă capablităţi avansate de a „susţine lovituri ofensive limitate împotriva forţelor SUA - probabil chiar până în Hawaii”.
 
Alţi analişti spun însă că China este departe de a avea o marină puternică în acest moment.
 
„China îşi propune ca până în 2049 să aibă o armată întinsă care să fie capabilă să lupte şi să câştige războaie proiectându-şi puterea la nivel global”, spune Meia Nouwens, consultat pentru politica de apărare a Chinei la Institutul pentru Studii Strategice.
 
China are o singură bază în afara graniţelor, şi anume în Djibouti, în Hornul Africii.
Puterea navală a Chinei va putea deveni semnificativă odată ce flota sa va putea fi desfăşurată pe distanţe mai mari, în Oceanul Indian, în Arctica şi chiar Oceanul Atlantic, spune Childs, analist în materie de apărare la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

41 Comentarii

Utilizator Adevărul
9.03.2021, 10:42:31

Comentariu considerat abuziv.

Stefan din Nord
9.03.2021, 10:53:29

,, Pe timp de pace in 2019 ,China a construit 23 de milioane de tone de nave ' Dati naibii chinezii astia .

-4 (14 voturi)
Moise analizeaza pe David
9.03.2021, 11:09:31

Nu prea au pocăiți prin ogradă.

-8 (12 voturi)
Dr. No
9.03.2021, 11:20:20

Excelent. Asa-i vor alunga pe americani din Asia si apoi din lume. Traim un secol chinez asta e realitatea.

-13 (17 voturi)
Sorin Farmache
9.03.2021, 11:46:30

Cantarea Rusiei in anii '50 a devenit azi cantarea Chinei ... Speranta securisto-comunistilor damboviteni ca vor fi iar la putere ajutati de data asta de chinezi

-7 (19 voturi)

Vezi toate comentariile (41)

Modifică Setările